România se conturează rapid ca una dintre cele mai importante povești de creștere a energiei regenerabile din Europa și nu doar datorită titlurilor despre mega-proiecte.
Date recente din piață arată că România a adăugat 2,2 GW de energie solară în 2025, împingând capacitatea totală instalată de energie solară peste pragul de 7 GW. Asta face din 2025 încă un an record și confirmă că țara a trecut de la statutul de „piață promițătoare” la „mod de extindere serioasă la scară mare”.
Ceea ce face acest lucru deosebit de interesant este echilibrul creșterii. Expansiunea solară a României este susținută de ambele segmente:
- prosumatori (rezidențiali + comerciali, auto-producători), și
- proiecte solare la scară de utilitate publică (utility-scale), susținute de cadre mai solide de politici publice și finanțare.
La finalul lui 2025, România avea aproape 290.000 de prosumatori, cu o capacitate combinată de 3,35 GW, potrivit autorității de reglementare din energie (ANRE), citată de Balkan Green Energy News. Un asemenea nivel de adopție distribuită nu este doar o statistică de capacitate este un semn al participării reale în piață și al democratizării energiei.
De ce contează acum
Avântul României vine într-un moment critic pentru Europa.
Piața solară a UE a atins un record de 55,9 GW (rotunjit adesea la 56 GW) de noi instalații în 2023, însă creșterea a devenit mai puțin liniară, pe fondul preocupărilor industriei privind schimbările de subvenții, constrângerile de rețea și încetinirea cererii pentru sisteme rooftop în unele țări. Accelerarea României iese în evidență în acest context mai ales pe măsură ce Europa de Est devine tot mai mult un motor-cheie al creșterii solare a continentului.
Reuters a evidențiat, de asemenea, tendința regională mai largă: capacitatea solară din Europa de Est s-a extins mult mai rapid decât media europeană în ultimii ani, iar țări precum România contribuie la redesenarea hărții energetice a continentului.
De la ambiție la execuție: pipeline-ul de proiecte devine realitate
Cel mai mare titlu este, desigur, cursa pentru construirea celor mai mari parcuri solare din Europa în România.
Pe de o parte, proiectul Dama Solar din vestul României (Rezolv Energy + Monsson) are toate aprobările locale și este poziționat la 1,04 GW, cu un sistem planificat de stocare a energiei în baterii (BESS) de 500 MW. Dacă va fi livrat la timp, va deveni unul dintre activele definitorii ale Europei în zona solar + stocare.
În același timp, Enery a început deja lucrările la proiectul hibrid Ogrezeni din județul Giurgiu, care combină un parc solar de 534 MW cu peste 1 GWh de stocare în baterii, pentru o capacitate maximă de generare de 761 MW. Acesta este un exemplu puternic al direcției în care merge piața: nu doar solar la scară mare, ci infrastructură solar + stocare care poate livra energie în mod flexibil (dispatchable).
Încrederea în finanțare este în creștere
Un alt semnal puternic: instituții majore susțin proiectele din România cu capital real.
Banca Europeană de Investiții (EIB) a anunțat o finanțare de 34 de milioane de euro pentru trei companii solare din România (o structură Scatec/Defic Globe), ca parte a unui pachet de finanțare mai amplu de 121 de milioane de euro. BERD și BCR sunt, de asemenea, implicate.
Portofoliul românesc de 190 MW al Scatec a ajuns, de asemenea, la închiderea financiară (financial close), susținut de un cadru Contracts-for-Difference (CfD) pe 15 ani un moment-cheie, deoarece arată că arhitectura de politici publice din România începe să creeze vizibilitatea pe termen lung a veniturilor de care dezvoltatorii au nevoie.
Imaginea strategică mai amplă
Povestea solară a României nu este doar despre megawați. Este despre securitate energetică, competitivitate industrială și decarbonizare.
Ținta oficială a României rămâne 30,7% energie regenerabilă în consumul final brut de energie până în 2030, iar cele mai recente date disponibile ale AEM (EEA) arată că țara era la 25,8% în 2023, ceea ce indică un progres clar dar și faptul că acest impuls trebuie să continue.
Există și o narațiune mai profundă a tranziției aici: România a realizat una dintre cele mai rapide reduceri ale intensității emisiilor din Europa din 1990 încoace, ajutată de schimbările structurale ale economiei și de integrarea în UE, iar acum energiile regenerabile devin următoarea etapă a acestei transformări.
Ce urmărește Momentum Group
Pentru companii, investitori și consumatori industriali de energie, România devine o piață de urmărit din trei motive:
- Scară: Energia solară utility-scale intră acum în era „proiectelor de ordinul gigawaților”.
- Flexibilitate: Stocarea este integrată tot mai des în noile dezvoltări.
- Bancabilitate: Finanțarea susținută de UE și mecanismele CfD cresc încrederea în proiecte.
Dacă această traiectorie se menține, România nu va fi doar o piață solară cu creștere rapidă ar putea deveni un reper regional pentru modul în care se construiesc ecosisteme solare + stocare la scară mare, finanțabile, în Europa.
Surse (pentru articolul original + cercetare suplimentară)
- OilPrice (Andrew Topf, 22 februarie 2026) – sursa/articolul de bază furnizat de utilizator.
- pv magazine – România a instalat 2,2 GW în 2025, depășind 7 GW total.
- Balkan Green Energy News – actualizare ANRE privind prosumatorii (~290.000 prosumatori; 3,35 GW).
- EEA (Agenția Europeană de Mediu) – ținta României pentru 2030 privind regenerabilele (30,7%) și cea mai recentă pondere (25,8% în 2023).
- SolarPower Europe – energia solară din UE a atins 55,9 GW / ~56 GW în 2023.
- Reuters – contextul creșterii solare în Europa de Est și contextul încetinirii pieței solare din UE.
- Balkan Green Energy News + Rezolv Energy – dimensiunea proiectului Dama Solar și planurile de stocare.
- Renewables Now – proiectul solar + stocare Enery Ogrezeni (534 MW solar, >1 GWh stocare, 761 MW vârf).
- EIB / EBRD / pv magazine (comunicat Scatec) – finanțări recente și proiecte din România susținute prin CfD.
