Piața solară din România a atins un prag major în 2025. Capacitatea instalată de energie fotovoltaică a depășit 7 GW, susținută de interesul puternic al investitorilor, de dinamica decarbonizării la nivelul Uniunii Europene și de dezvoltarea rapidă atât în segmentul proiectelor utility-scale, cât și în cel al producătorilor distribuiți.
Pentru dezvoltatori, investitori și companii EPC, mesajul este clar: România a intrat într-o fază solidă de extindere a energiei solare, iar această evoluție este însoțită de o maturizare a politicilor publice, inclusiv prin mecanisme de sprijin bancabile precum Contractele pentru Diferență (CfD).
Pe măsură ce piața trece de la creștere rapidă la implementare la scară largă, apare însă o nouă întrebare:
Dacă energia solară crește atât de rapid, care va fi următoarea limitare?
Dacă discuți cu dezvoltatori, operatori de rețea, finanțatori sau cumpărători de energie, apare o temă comună: provocarea nu mai este demonstrarea viabilității economice a energiei solare. Provocarea este integrarea acestei capacități în sistem într-un mod fiabil, predictibil și rapid.
1) Rețeaua electrică devine principalul factor limitativ
Creșterea rapidă a energiei solare în România începe să se confrunte cu realitatea infrastructurii de rețea. La fel ca în multe alte piețe europene, România trebuie să modernizeze și să extindă infrastructura electrică pentru a răspunde cererii în creștere și pentru a conecta noile capacități de producție.
Banca Europeană de Investiții a subliniat în mod explicit că rețeaua electrică a României are nevoie urgentă de investiții pentru a aborda problema infrastructurii îmbătrânite și a cererii în creștere.
Comunitatea de cercetare din domeniul politicilor energetice din România consideră, de asemenea, că dezvoltarea rețelei este un element decisiv pentru tranziția energetică, estimând necesități de investiții de ordinul miliardelor de euro atât în rețelele de transport, cât și în cele de distribuție.
În practică, dezvoltatorii se confruntă tot mai des cu:
- tot mai puține puncte de conectare „ușoare”
- congestii pe coridoarele de transport importante
- termene mai lungi și incertitudine mai mare privind accesul la rețea
Astfel, constrângerea se mută de la „putem dezvolta proiecte?” la „le putem conecta și opera predictibil?”
2) Cozile pentru conectare cresc mai rapid decât rețeaua iar regulile se schimbă
Pipeline-ul de proiecte regenerabile din România este foarte mare, iar accesul la rețea a devenit suficient de limitat încât autoritățile au început să reproiecteze modul de alocare a capacității de conectare.
Începând cu ianuarie 2026, proiectele noi de producție și stocare de energie de cel puțin 5 MW vor trebui să obțină capacitate prin mecanisme de alocare prin licitație, pentru a reduce rezervările speculative și a îmbunătăți transparența și planificarea.
Pentru investitori, acest lucru indică o evoluție către o structură de piață mai matură și mai industrializată: capacitatea de rețea devine o resursă planificată și evaluată economic, nu doar o formalitate administrativă.
Pentru dezvoltatorii serioși, aceasta este o evoluție pozitivă, deoarece predictibilitatea înseamnă finanțabilitate.
3) Flexibilitatea și stocarea devin esențiale
Pe măsură ce ponderea energiei solare crește, flexibilitatea sistemului energetic devine la fel de importantă ca puterea instalată.
Dezbaterile din România privind politicile energetice se concentrează din ce în ce mai mult pe:
- sisteme de stocare a energiei în baterii (BESS)
- proiecte hibride solar + stocare
- servicii de echilibrare și infrastructură pentru servicii auxiliare
Declarațiile guvernamentale și analizele din sector indică planuri pentru mai mulți gigawați de capacitate de stocare până în 2025–2026, reflectând nevoia practică de a stabiliza producția regenerabilă și de a gestiona vârfurile de producție.
Cu alte cuvinte, piața evoluează de la „construcție de centrale fotovoltaice” la „energie solară + infrastructură de integrare.”
4) Permisele și implementarea proiectelor rămân importante dar direcția este pozitivă
Parcurile solare de mari dimensiuni necesită încă o coordonare complexă între:
- avize de mediu
- autorizații de utilizare a terenului
- aprobări de conectare la rețea
- autorizații de construire
Totuși, creșterea capacității instalate și extinderea proiectelor utility-scale arată că România devine din ce în ce mai capabilă să implementeze proiecte mari, mai ales atunci când acestea sunt structurate realist în raport cu disponibilitatea rețelei și cu capacitatea locală de execuție.
5) Oportunitatea rămâne enormă dar execuția va face diferența
Povestea de creștere a energiei solare din România nu încetinește, ci se maturizează.
Principalii factori de creștere rămân puternici:
- obiectivele de decarbonizare ale UE și instrumentele de finanțare asociate
- instrumente de politică energetică tot mai bancabile (inclusiv CfD-uri; România a acordat 1.488 MW de capacitate solară în 26 de proiecte într-o rundă majoră de licitație)
- creșterea rapidă a segmentului de prosumatori, în paralel cu proiectele utility-scale
- interesul tot mai mare al companiilor pentru contracte pe termen lung de energie regenerabilă
În următoarea etapă a pieței, vor avea succes proiectele concepute în jurul:
- accesului la rețea
- riscurilor de curtailment
- necesităților de echilibrare
- disciplinei în livrarea proiectelor
Nu doar pipeline-ul de terenuri va conta, ci capacitatea reală de integrare în sistem.
Ce înseamnă acest lucru pentru dezvoltatorii de proiecte solare
În faza actuală de extindere a energiei solare din România, cele mai solide proiecte vor prioritiza:
- selecția locațiilor în funcție de rețea (capacitate disponibilă și realismul termenelor)
- strategie de acces la rețea adaptată licitațiilor pentru proiecte ≥5 MW din 2026
- hibridizare cu sisteme de stocare acolo unde acestea cresc valoarea și flexibilitatea proiectului
- structuri de proiect bancabile, aliniate cu realitățile CfD/PPA și procesele de autorizare operațională
Capacitatea solară nu mai este principala provocare.
Integrarea în sistem este.
Perspectiva Momentum Group
La Momentum Group, vedem România ca una dintre cele mai promițătoare piețe de creștere pentru energia regenerabilă din Europa Centrală și de Est tocmai pentru că piața evoluează către o fază mai matură, orientată spre infrastructură și investiții solide.
România se îndepărtează de optimismul bazat doar pe pipeline-uri de proiecte și se îndreaptă către:
- proiectare orientată spre rețea
- cadre financiare bancabile (inclusiv CfD-uri)
- accent mai clar pe flexibilitate și stocare
Credem că următoarea generație de proiecte de succes va combina:
- inginerie solidă și execuție EPC de înaltă calitate
- o strategie credibilă de conectare la rețea (inclusiv realitatea licitațiilor din 2026 pentru proiecte mari)
- structuri de proiect transparente și finanțabile
- soluții de flexibilitate, precum stocarea, acolo unde acestea cresc valoarea sistemului
Boom-ul solar al României este real. Următoarea provocare și oportunitate este ca rețeaua, designul pieței și infrastructura de integrare să evolueze suficient de rapid pentru a ține pasul cu această creștere.
Referințe
- PV Magazine (14 ianuarie 2026) – România a adăugat 2,2 GW de energie solară în 2025, depășind 7 GW capacitate totală.
- PV Magazine (13 august 2025) – Licitație CfD: 1.488 MW solar în 26 de proiecte.
- ESS News (6 octombrie 2025) – Licitații pentru capacitate de rețea pentru proiecte ≥5 MW începând cu 2026.
- European Investment Bank (17 decembrie 2024) – Necesitatea urgentă de investiții în rețeaua electrică a României.
- Energy Policy Group (iunie 2024) – Necesitățile de investiții în rețea și riscurile de blocaj infrastructural.
- Planul Național Integrat Energie-Schimbări Climatice (actualizare draft, Comisia Europeană, 2023).
- Balkan Green Energy News (18 iulie 2024) – Planuri și inițiative pentru dezvoltarea stocării de energie în România.
