România nu mai este doar o poveste periferică în sectorul solar din Europa Centrală și de Est. În ultimii doi ani, a trecut de la statutul de piață cu potențial vizibil la unul de piață cu accelerare măsurabilă: licitațiile pentru proiecte utility-scale au avansat, capacitatea prosumatorilor a crescut rapid, iar capacitatea solară cumulată pare să fi depășit pragul de 7 GW până la finalul lui 2025. Este o schimbare semnificativă pentru o țară care avea doar 1,9 GW instalați în 2023.
Totuși, a spune că România este noul hotspot solar al ECE depinde de sensul expresiei „hotspot”. Dacă prin asta înțelegem piața cu cel mai puternic impuls pe termen scurt, România are cu siguranță un argument solid. Dacă, însă, ne referim la cea mai matură, flexibilă și mai puțin expusă riscurilor de execuție piață solară din regiune, atunci afirmația este mai greu de susținut. Ungaria, de exemplu, a înregistrat deja una dintre cele mai ridicate ponderi ale energiei solare în producția de electricitate din Europa în 2024, ceea ce arată că ascensiunea României este impresionantă, dar nu încă fără rival în plan regional.
De ce povestea solară a României pare sustenabilă
Primul motiv este dimensiunea. Baza solară a României s-a extins rapid în 2025, iar rapoartele de piață indică aproximativ 2,2 GW de noi capacități solare adăugate în acel an, împingând totalul instalat peste 7 GW. Această creștere nu a fost limitată la un singur segment: proiectele utility-scale au accelerat, în timp ce piața prosumatorilor a devenit, la rândul ei, o forță majoră, ajungând la aproape 290.000 de prosumatori și 3,35 GW capacitate instalată până la finalul lunii noiembrie 2025, potrivit datelor ANRE raportate la începutul lui 2026.
Al doilea motiv este bancabilitatea susținută de politicile publice. Mecanismul Contractelor pentru Diferență (CfD) din România a devenit unul dintre cele mai clare semnale de piață din regiune. Prima licitație, lansată în 2024, a oferit 1,5 GW de capacitate regenerabilă, inclusiv 500 MW de solar fotovoltaic, iar a doua licitație, din 2025, a atribuit 2.751 MW de capacitate susținută prin CfD. Împreună, cele două runde au adus capacitatea totală atribuită la 4,2 GW, depășind ținta de 3,5 GW stabilită prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Acesta nu este profilul unei piețe care trăiește doar din entuziasm temporar; este profilul unei piețe care își construiește un pipeline real.
Al treilea motiv este alinierea strategică la obiectivele mai largi ale UE privind decarbonizarea și securitatea energetică. Planificarea actualizată a României indică un sistem energetic cu 30,4 GW de capacitate regenerabilă până în 2030 și o pondere de 76% a electricității din surse regenerabile până la aceeași dată, în timp ce versiunea finală a PNIESC include încă 3,7 GW de solar până în 2030. În paralel, Comisia Europeană a subliniat nevoia României de a-și diversifica mixul de producție, de a întări interconexiunile și de a integra mai bine volumele suplimentare de energie regenerabilă în sistem. Cu alte cuvinte, creșterea solarului în România nu are loc izolat; ea este integrată într-o tranziție sistemică mai amplă.
De ce argumentul „valului temporar” încă există
Argumentul optimist este puternic, dar nu lipsit de riscuri. Principala provocare nu este dacă România poate atrage proiecte solare, ci dacă le poate integra eficient.
Comisia Europeană a fost explicită în a arăta că extinderea capacității de interconectare și creșterea flexibilității sistemului vor fi esențiale pentru a acomoda mai multă producție din surse regenerabile. SolarPower Europe a remarcat, de asemenea, că ținta României de 240 MW de stocare până în 2025 este limitată în raport cu amploarea capacităților variabile care intră în sistem. Acest aspect contează, deoarece o piață solară în creștere rapidă, fără modernizări corespunzătoare ale rețelei și ale stocării, poate trece surprinzător de repede de la deficit la congestie.
Există deja semne ale acestei presiuni. La începutul lunii martie 2026, România a înregistrat o producție solară de 2.048 MW și a cunoscut prețuri negative la electricitate în orele de vârf ale producției solare, în timp ce producția combinată din PV utility și prosumatori a acoperit o parte foarte mare din cererea diurnă. Într-un sens, aceasta este o poveste de succes: solarul devine relevant la nivel de sistem. Dar este și un avertisment că ritmul de creștere al producției începe să testeze designul pieței, flexibilitatea sistemului și reziliența prețurilor capturate.
Există și o problemă de consistență a politicilor publice. Deși implementarea proiectelor regenerabile s-a accelerat, Comisia Europeană a precizat că contribuția de 34% din surse regenerabile până în 2030, inclusă în versiunea draft actualizată a PNIESC, rămâne sub nivelul impus de legislația UE, estimat la 41%. Acest lucru nu anulează dinamica pozitivă a sectorului solar din România, dar sugerează că implementarea a avansat recent mai repede decât ambiția exprimată oficial. De regulă, investitorii preferă situația inversă.
Așadar, România chiar devine noul hotspot solar al ECE?
Cel mai obiectiv răspuns este: da, dar într-un sens emergent, nu încă definitiv consacrat.
România este în mod clar mai mult decât o piață care profită de un val temporar. Valurile temporare nu vin, de regulă, la pachet cu licitații CfD de ordinul gigawaților, cu o bază de prosumatori în plină expansiune, cu apeluri de finanțare ample pentru autoconsum și cu o dezvoltare națională care pare să fi mai mult decât triplat capacitatea solară în aproximativ doi ani. Acestea sunt indicii structurale.
În același timp, România nu este încă o piață „terminată”, complet matură. Următoarea etapă va conta mai puțin prin megawații anunțați și mai mult prin capacitatea acestor megawați de a rămâne investiții sustenabile. Asta înseamnă întărirea mai rapidă a rețelei, mai multă stocare, echilibrare mai inteligentă, structuri de offtake mai solide și continuitate a credibilității reglementare. Piețele devin adevărate hotspoturi regionale atunci când reușesc să combine creșterea cu execuția repetabilă. România a demonstrat deja primul lucru. Acum este testată în privința celui de-al doilea.
O concluzie echilibrată ar fi, așadar, că România nu doar „surfează” pe un ciclu trecător. Ea se conturează drept una dintre cele mai atractive piețe solare din ECE, însă mai are de demonstrat că poate transforma impulsul actual în calitate durabilă de piață. Dacă reușește, discuția se va muta de la „Este România un hotspot?” la „Cât de mult avans poate câștiga?”
Perspectiva Momentum Energy
Din perspectiva Momentum Energy, România se evidențiază nu doar prin viteza cu care a adăugat capacități solare în ultimii ani, ci mai ales prin faptul că intră într-o etapă în care actorii disciplinați din piață pot crea valoare disproporționată. Creșterea rapidă a demonstrat deja atractivitatea pieței; oportunitatea mai mare constă acum în a face proiectele mai reziliente, prin structurare mai solidă, integrare mai bună cu soluții de stocare și flexibilitate și un accent mai clar pe bancabilitatea pe termen lung. În piețe precum România, câștigătorii nu sunt, de regulă, cei care vin doar pentru valul de moment, ci cei care știu să construiască și după ce volatilitatea începe să se vadă.
Referințe
- European Commission, 2024 Country Report – Romania (ținte pentru regenerabile, flexibilitatea sistemului, interconexiuni, date privind capacitatea instalată în 2023).
- Romania final National Energy and Climate Plan / arhiva ANRE (ținta suplimentară de 3,7 GW solar până în 2030).
- EBRD, Romania launches renewable energy auctions (prima rundă CfD, 1,5 GW total, inclusiv 500 MW solar).
- EBRD, Romania delivers second successful renewable auction (a doua rundă a atribuit 2.751 MW; 4,2 GW în total în cele două runde).
- Ministerul Energiei / documente Transelectrica privind licitația (ținta solară din a doua rundă CfD: 1.472 MW).
- pv magazine, Romania installs 2.2 GW of solar in 2025.
- Balkan Green Energy News, citând ANRE, Prosumers in Romania reach 3.35 GW in capacity.
- SolarPower Europe, National Energy and Climate Plans (comentarii privind țintele de stocare și flexibilitate ale României).
- Balkan Green Energy News, Record solar output in Romania pushes power prices into negative territory.
- Eurelectric, Power Barometer 2025 (context european privind presiunea prețurilor negative și a prețurilor capturate în solar).
- Ember, Turning to the sun: Solar rise in Central Europe.
- Ember, Solar’s meteoric growth continues (reperul Ungariei privind ponderea solarului în 2024).
- Reuters, Eastern Europe’s stealthy surge in solar generation.
