Cifrele nu mint. Dar au nevoie de context.
Cele două valori din acest titlu se află în centrul a ceea ce este, probabil, cel mai important calcul investițional din sectorul energetic al Europei Centrale și de Est în acest moment. De o parte: actualul reper european pentru gaz, TTF, tranzacționat la aproximativ 55–60 €/MWh, pe fondul faptului că conflictul cu Iranul menține presiunea asupra prețurilor pe întreg continentul. De cealaltă parte: prețul mediu la care proiectele solare din România au fost adjudecate în cea de-a doua licitație a țării pentru Contracte pentru Diferență, finalizată în august 2025.
Acest preț de adjudecare a fost de 40,46 €/MWh. Fixat pentru 15 ani. Susținut de UE. Imun la atacuri cu drone asupra Qatarului, la închiderea Strâmtorii Hormuz și la orice alt șoc geopolitic ar putea urma.
Pentru investitorii care evaluează unde să aloce capital în sectorul regenerabilelor din Europa, această comparație merită analizată cu atenție.
Electricitatea produsă pe gaz costă mai mult decât combustibilul în sine
Primul lucru care trebuie înțeles este că prețul gazului TTF nu reprezintă costul electricității produse pe bază de gaz. Este doar costul inputului. În momentul în care gazul este transformat în electricitate printr-o turbină cu ciclu combinat, luând în calcul pierderile de eficiență la conversie, costurile carbonului din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, taxele de rețea și cheltuielile operaționale, costul real al generării este substanțial mai mare decât simplul cost al combustibilului.
Înainte de începerea conflictului cu Iranul, la 28 februarie, TTF se tranzacționa la aproximativ 31 €/MWh, deja dublu față de nivelurile de dinaintea crizei din 2021. Costul energiei produse pe gaz în UE era deja ridicat. Apoi, după atacul cu drone iraniene asupra instalației Ras Laffan din Qatar și blocarea efectivă a Strâmtorii Hormuz, situația s-a schimbat rapid. Potrivit unei analize Ember publicate în martie 2026, costul energiei produse pe gaz în Europa a crescut cu peste 50% doar în primele zece zile ale conflictului, în timp ce TTF a urcat la o medie de 45 €/MWh în prima săptămână. De atunci, reperul a continuat să crească. Goldman Sachs și-a majorat prognoza pentru TTF în trimestrul al doilea din 2026 la 72 €/MWh. Într-un scenariu în care Hormuz rămâne blocată timp de trei luni, analiștii de la Wood Mackenzie și Oxford Institute for Energy Studies plasează TTF la 90 €/MWh sau peste acest nivel. O blocadă de șase luni ar putea împinge prețurile în intervalul 115–155 €/MWh.
Pragul CfD pentru solar din România, de 40,46 €/MWh, se află deja, la prețurile actuale ale gazului, sub costul producerii unei cantități echivalente de electricitate din gaz. În scenariul Goldman pentru trimestrul al doilea, diferența depășește 30 €/MWh. În scenariile adverse, avantajul de cost al energiei solare cu preț fixat devine, în unele piețe, diferența dintre profit și pierdere.
Ce face de fapt CfD-ul României
Mecanismul Contractelor pentru Diferență merită explicat clar pentru investitorii care poate îl întâlnesc pentru prima dată.
În cadrul schemei, finanțate printr-o alocare de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare al UE și dezvoltate cu asistență tehnică din partea BERD, dezvoltatorii de proiecte participă la licitații competitive pentru a stabili un preț de exercitare pentru producția lor de electricitate. Acest preț este garantat timp de 15 ani de la data punerii în funcțiune comercială. Dacă prețul de referință din piață scade sub prețul de exercitare, statul compensează dezvoltatorul pentru diferență. Dacă prețurile de piață cresc peste acel nivel, dezvoltatorul restituie diferența. Este un mecanism bidirecțional, conceput pentru a oferi certitudine asupra veniturilor fără a crea câștiguri excepționale.
Această structură este cea care face proiectele solare din România bancabile în ochii finanțatorilor europeni și internaționali. BERD a descris în mod specific CfD-ul ca oferind „stabilitate pe termen lung a veniturilor pentru dezvoltatori, consolidând astfel integrarea pe piață a energiei din surse regenerabile”. Compania norvegiană Scatec, care a ajuns mai devreme în acest an la închiderea financiară pentru 190 MW de capacitate susținută prin CfD în România, ca parte a unui pachet de finanțare de 121 milioane de euro cofinanțat de BEI și BERD, a explicat direct raționamentul: cadrul CfD oferă vizibilitatea veniturilor necesară finanțării de proiect.
Cum trebuie citită evoluția prețurilor din licitații
Unul dintre cele mai instructive puncte de date din povestea pieței regenerabilelor din România nu este prețul actual de adjudecare, ci direcția în care acesta s-a mișcat.
În prima licitație CfD, finalizată în decembrie 2024, solarul a fost adjudecat la o medie de aproximativ 51 €/MWh. Plafonul la acel moment era de 91 €/MWh. În a doua licitație, finalizată în august 2025, solarul a fost adjudecat la o medie de 40,46 €/MWh, iar cea mai mică ofertă individuală a fost de 35,50 €/MWh. Plafonul fusese redus la 73 €/MWh, însă proiectele au continuat să liciteze mult sub acest nivel. Într-un singur ciclu de licitație, costurile energiei solare din România au scăzut cu aproximativ 21%.
Aceasta nu este doar o poveste despre eficiența pieței. Este un semnal despre natura concurenței din piață. Douăzeci și șase de oferte din partea a opt companii au concurat pentru 1.472 MW de capacitate solară. A doua licitație a adus și o creștere dramatică a dimensiunii proiectelor: cel mai mare proiect adjudecat a ajuns la 260 MW, comparativ cu un maxim de 70,2 MW în prima rundă. Acestea sunt angajamente credibile la scară industrială, nu oferte speculative.
Există totuși o rezervă legitimă. Energy Policy Group, un think tank din București, a semnalat că ofertele din partea inferioară a intervalului, între 35 și 40 €/MWh, ar putea în unele cazuri să subestimeze riscul orelor cu prețuri negative la electricitate, care cresc pe măsură ce ponderea solarului se extinde. Această preocupare merită luată în serios: rețeaua României, ca toate rețelele din piețele solare aflate în creștere rapidă, va avea tot mai multe ore cu presiune descendentă asupra prețului în perioadele de producție maximă. De aceea, proiectele hibride PV și stocare în baterii devin tot mai mult configurația preferată pentru active bancabile și de aceea următoarea fază a expansiunii României va fi modelată de această dinamică. Dar acesta este un risc care trebuie evaluat și gestionat, nu un motiv pentru a ignora avantajul general de cost.
Ce spune acest decalaj capitalului sofisticat
Investitorii care au urmărit îndeaproape România au procesat deja aceste cifre.
Grupul turc Fiba s-a angajat în martie 2026 la un portofoliu de 500 MW în România, dintre care 200 MW erau deja asigurați. Rezolv Energy a acumulat multiple contracte CfD însumând sute de megawați, inclusiv proiectul extins Dama Solar, care este acum programat să devină cea mai mare instalație fotovoltaică construită vreodată în Europa. OMV Petrom, PPC Renewables, Enery și o listă în creștere de nume instituționale au făcut angajamente substanțiale pe această piață.
Ceea ce fiecare dintre ei a calculat, în moduri diferite, este în esență același lucru: un prag de venituri pe 15 ani la aproximativ 40 €/MWh, într-o piață în care combustibilul de referință se tranzacționează în prezent la 56 €/MWh și este pe trend ascendent, finanțat de instituții europene cu risc minim de contraparte, reprezintă o poziție structural atractivă. Nu un pariu speculativ. Ci un activ structurat, cu fluxuri de numerar previzibile.
Întrebarea care se pune acum în comitetele de investiții din toată Europa și din regiune nu este dacă acest calcul este corect. Întrebarea este cât timp mai există pentru a acționa în condițiile actuale de intrare și dacă următoarea rundă CfD va oferi aceeași claritate și aceeași structură de preț ca primele două.
Perspectiva Momentum Energy
La Momentum Energy, am urmărit îndeaproape fiecare dintre licitațiile CfD din România, iar evoluția cifrelor confirmă ceea ce fundamentele pieței sugerează de mult timp. România este unul dintre puținele locuri din Europa unde investitorii pot accesa capacitate solară la scară utilitară cu certitudine a veniturilor pe termen lung, sprijin instituțional pentru finanțare și o poziție de cost care s-a îmbunătățit de la o licitație la alta, exact în momentul în care alternativa — generarea pe bază de gaz — devine dramatic mai scumpă și structural mai puțin predictibilă.
Diferența dintre solarul cu preț fixat și prețurile actuale ale gazului nu este o anomalie temporară creată de conflictul cu Iranul. Ea reflectă o schimbare permanentă în structura costurilor de producere a energiei, schimbare care era deja în curs înainte ca vreo rachetă să fie lansată asupra Ras Laffan. Conflictul a accelerat calendarul și a făcut calculele și mai clare. Pentru investitorii care au instrumentele analitice necesare pentru a interpreta corect aceste cifre, piața CfD din România merită analizată cu urgență, nu cu răbdare.
Valoarea de 40 €/MWh nu este doar un rezultat de licitație. Este un mesaj din partea pieței despre direcția în care se îndreaptă costul energiei. Investitorii care înțeleg acest mesaj cel mai devreme se vor poziționa cel mai eficient.
Momentum Energy oferă consultanță pentru investiții în energie solară și energie regenerabilă în România și în Europa Centrală și de Est. Urmăriți pagina noastră pentru date de piață și analize săptămânale.
#EnergieRegenerabilă #România #EnergieSolară #CfD #InvestițiiÎnEnergie #ContractDeAchizițieEnergie #SecuritateEnergetică #ECE #FinanțareDeProiect #EnergieCurată #MomentumEnergy #PiețeEnergetice #GNL
Surse
PV Magazine, România adjudecă 1,4 GW de solar la un preț mediu de 40,46 €/MWh în a doua licitație, 13 august 2025, pv-magazine.com
Strategic Energy Europe, România adjudecă peste 2,7 GW în a doua sa licitație CfD pentru energie regenerabilă, 14 august 2025, strategicenergy.eu
Horus GEI, România adjudecă peste 2,75 GW în a doua licitație CfD pentru energie eoliană și solară, septembrie 2025, horus-gei.com
Energy Policy Group, Riscurile ascunse ale reducerii accelerate a costurilor CfD în România, 21 august 2025, epg-thinktank.org
Voice of Renewables, Seria Deep Dive: dezvoltarea achizițiilor de energie în România, voiceofrenewables.com
Voice of Renewables, Perspectivele României pentru solar și stocare în 2026: claritate, disciplină și ascensiunea activelor hibride, voiceofrenewables.com
Strategic Energy Europe, România lansează a treia licitație CfD pentru proiecte eoliene onshore și fotovoltaice, 27 octombrie 2025, strategicenergy.eu
BERD, Cu sprijinul BERD, România încheie cu succes a doua licitație pentru energie regenerabilă, august 2025, ebrd.com
BERD, BERD finanțează cu 34 de milioane de euro proiecte solare majore în România, 2026, ebrd.com
Banca Europeană de Investiții, România își extinde producția de energie solară cu o finanțare de 34 de milioane de euro din partea BEI, 23 februarie 2026, eib.org
Ember, Costul energiei produse pe gaz în UE a crescut cu peste 50% de la escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, 13 martie 2026, ember-energy.org
Ember, Cel mai recent șoc energetic amintește Europei de dependența sa riscantă de gaz, martie 2026, ember-energy.org
Euronews, Se îndreaptă Europa în somn către cea mai gravă criză a gazului de după 2022?, 27 martie 2026, euronews.com
OilPriceAPI, Prețul TTF al gazului astăzi: 55,80 €/MWh, 30 martie 2026, oilpriceapi.com
Strategic Energy Europe, Cu 1.528 MW adjudecați și plafoane de preț mai reduse, România lansează o nouă licitație CfD de 3,5 GW, iulie 2025, strategicenergy.eu
Comisia Europeană, Comisia aprobă schema românească de ajutor de stat de 3 miliarde de euro pentru susținerea instalațiilor eoliene onshore și fotovoltaice, ec.europa.eu
