La Bruxelles, comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, trimite scrisori urgente statelor membre, îndemnându-le să înceapă din timp umplerea depozitelor de gaze pentru a evita un război al prețurilor în această vară. La Roma, prim-ministrul Meloni zboară în Algeria pentru a cere livrări de urgență. La Amsterdam, indicele TTF barometrul prețului gazelor în Europa a crescut cu 70% de la începutul lunii martie, apropiindu-se la un moment dat de 70 € pe megawatt-oră.
Iar în România, echipele de construcții încep lucrările la ceea ce urmează să devină cel mai mare parc solar construit vreodată pe pământ european.
Contrastul nu este întâmplător. Este rezultatul unor alegeri făcute la ani distanță și devine imposibil de ignorat.
A treia criză energetică a deceniului: de ce Europa este din nou vulnerabilă
Aceasta nu este prima avertizare pentru continent. În 2022, invazia rusă din Ucraina a tăiat overnight aproape 40% din aprovizionarea cu gaze a Europei. Terminale de urgență au intrat rapid în funcțiune. S-au făcut promisiuni. Iar apoi, în următorii doi ani, urgența s-a estompat suficient cât vechile tipare să se reinstaleze.
Europa și-a redus dependența de gazul rusesc, dar a înlocuit o mare parte din acesta cu GNL din Qatar și Statele Unite schimbând o dependență geopolitică cu altele. Când loviturile americano-israeliene asupra Iranului au declanșat închiderea Strâmtorii Hormuz la 28 februarie 2026, iar drone iraniene au lovit instalația Ras Laffan a QatarEnergy, aceste dependențe au fost din nou expuse.
Consecințele au fost imediate. Uzina Ras Laffan care furnizează aproximativ o cincime din GNL-ul global a fost scoasă din funcțiune, iar QatarEnergy a avertizat că lucrările de reparație ar putea dura până la cinci ani. Europa intră în sezonul critic de reumplere a depozitelor cu un nivel de doar 28,4% din capacitate, mult sub media sezonieră a ultimilor cinci ani. Trebuie să injecteze aproximativ 60 de miliarde de metri cubi în această vară doar pentru a îndeplini cerințele minime de reglementare. Și pierde războiul licitațiilor: unsprezece metaniere GNL destinate inițial porturilor europene au fost deja redirecționate către Asia, unde prețurile sunt mai mari.
Analiștii nu sunt optimiști. Dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată trei luni, prețurile TTF ar putea atinge 90 €/MWh. Într-un scenariu de șase luni, ar putea urca la 115–155 €/MWh un nivel care ar egaliza sau depăși cele mai dificile momente din 2022.
Ce arată deja harta energetică europeană: un experiment natural
Privind harta energetică a Europei în această lună, un tipar clar iese în evidență.
Spania, cu peste 60% din electricitate generată din surse regenerabile, înregistrează prețuri la energie între 37 și 57 € pe megawatt-oră. Germania, mult mai dependentă de producția pe bază de gaze, se confruntă cu prețuri în jurul a 113 €/MWh. Italia este la 141 €/MWh.
Modelul nu este accidental. Țările care au investit în producție internă de electricitate fără combustibil în ultimul deceniu sunt structural mai bine protejate tocmai de tipul de șoc care lovește acum continentul.
Acesta este argumentul empiric pentru tranziția energetică, scris nu de climatologi, ci de piața GNL însuși. Soarele și vântul produse intern nu se repricesează când o rachetă lovește un terminal de gaze din Qatar.
De ce investitorii din energie se uită acum la România
România nu a atras prea multă atenție în titlurile europene despre energie. Acest lucru începe să se schimbe iar cifrele sunt remarcabile.
Creștere record în energia solară din România
România a adăugat 2,2 GW de capacitate solară în 2025 al treilea an consecutiv record ducând capacitatea total instalată peste 7 GW. Țara a intrat pentru prima dată în top 10 piețe solare din UE, înregistrând cel mai rapid ritm de creștere dintre toate statele membre. În 2026, asociația din industrie RPIA estimează încă 2,5 GW adiționali. Până în 2031, capacitatea instalată este prognozată să ajungă la 15,31 GW, cu o rată medie anuală compusă de creștere de 14,52%.
Cel mai mare parc solar din Europa se construiește în România
Proiectele aflate acum în construcție reflectă ambiții serioase. Facilitatea Dama Solar din vestul României a fost recent extinsă la 1,24 GW capacitate de vârf, depășind toate celelalte instalații solare planificate în Europa inclusiv proiectul Fernando Pessoa al Iberdrola din Portugalia. Începerea lucrărilor este programată pentru mijlocul anului 2026, cu finalizare estimată în doi ani și jumătate. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare evaluează în prezent un angajament de finanțare.
O altă facilitate de 760 MW în apropierea Bucureștiului care va include stocare în baterii și aproximativ un milion de panouri solare este de asemenea iminentă.
Schema CfD: infrastructura instituțională care face diferența
Ceea ce face ca aceste proiecte să însemne mai mult decât simple cifre mari este infrastructura instituțională din spatele lor.
Schema de Contracte pentru Diferență (CfD) a României, susținută de o alocare de 3 miliarde € din Fondul de Modernizare al UE și dezvoltată cu asistență tehnică din partea BERD, a finalizat deja două runde de licitații care acoperă 4,2 GW de capacitate eoliană onshore și solară depășind ținta națională din Planul de Redresare și Reziliență.
Ofertele pentru solar din a doua licitație au venit la prețuri între 35,5 și 45,2 €/MWh, cu o medie de 40,46 €/MWh. Acest nivel face energia solară din România competitivă față de orice alternativă pe combustibili fosili în contextul actual și dramatic sub nivelul la care se situează acum energia produsă pe bază de gaze.
Banca Europeană de Investiții a oferit recent 34 de milioane € ca parte a unui pachet de 121 de milioane € pentru trei noi parcuri solare în sud-vestul României. Vicepreședintele BEI a descris investiția drept „esențială pentru forța economică a Europei, securitatea energetică și ambițiile climatice.” Compania norvegiană Scatec, care a ajuns la închiderea financiară pentru 190 MW susținuți prin CfD în România, a formulat simplu: piața românească este atractivă, iar cadrul CfD funcționează.
Avantajul natural care nu poate fi replicat prin politici publice
România are ceva ce niciun cadru de reglementare nu poate crea: 210 zile însorite pe an, cu litoralul Mării Negre, nordul Dobrogei și Oltenia oferind niveluri medii de iradiere solară de până la 1.600 kWh/m² anual printre cele mai ridicate din Europa Centrală și de Est.
Întrebarea pe care nimeni nu o pune suficient de tare
Fiecare criză energetică europeană din 2021 încoace a produs aceeași retorică: trebuie să accelerăm tranziția, trebuie să reducem dependența de combustibili importați, trebuie să construim capacitate internă. Și de fiecare dată, odată ce prețurile s-au moderat, urgența s-a risipit.
Criza actuală ar putea fi diferită. Daunele aduse instalației Ras Laffan nu vor fi reparate rapid. Strâmtoarea Hormuz nu va fi considerată pe deplin sigură de asiguratorii din transportul maritim pentru mult timp după orice încetare a focului. Iar depozitele europene de gaze nu vor intra în iarna următoare dintr-o poziție confortabilă.
Pentru investitori și cumpărătorii corporativi de energie, întrebarea nu mai este dacă să acționeze. Directorul executiv al IEA, Fatih Birol, a declarat luna aceasta că se așteaptă ca această criză să accelereze energia regenerabilă nu doar din motive climatice, ci pentru că sursele locale sunt singurul răspuns durabil la șocurile geopolitice recurente. Acesta nu mai este un argument al tranziției. Este un argument de management al riscului. Iar calculele din spatele lui devin foarte clare.
Perspectiva Momentum Energy: de ce România este mai mult decât o oportunitate de timing
La Momentum Energy, lucrăm zilnic cu această piață iar ceea ce a întărit actuala criză este ceva ce activitatea noastră indică de ceva vreme. România nu beneficiază pur și simplu de schimbarea globală către energie regenerabilă. Ea a construit condițiile necesare pentru a deveni o destinație principală pentru capitalul pe care această schimbare îl redirecționează acum cu urgență.
Combinația dintre prețuri competitive CfD, un cadru de venituri pe 15 ani susținut de UE, finanțare instituțională activă din partea BERD și BEI și una dintre cele mai puternice resurse solare din Europa Centrală creează un profil care este cu adevărat dificil de găsit în altă parte pe continent. Criza energetică nu a creat acest profil. L-a făcut doar mai vizibil.
Pentru investitori și cumpărători corporativi care se confruntă cu incertitudine privind costurile energiei, România oferă ceva ce piețele de gaze nu pot oferi structural: predictibilitate a prețurilor ancorată în producție internă protejată de închiderea Strâmtorii Hormuz, de atacuri cu drone asupra instalațiilor din Qatar și de orice perturbație geopolitică viitoare.
Conversația despre rolul României în securitatea energetică europeană nu mai aparține viitorului. Ea are loc acum.
Dacă evaluați oportunități în energia regenerabilă din România sau din Europa Centrală și de Est, ne-ar face plăcere să discutăm. Urmăriți Momentum Energy pentru analize săptămânale de piață.
Surse
- Euronews — Europe loses its grip as LNG cargoes chase higher prices in Asia — 25 martie 2026
- Atlantic Council — How the Iran war could trigger a European energy crisis — 17 martie 2026
- Bloomberg — Gas Prices Surge as Qatar Shuts World’s Largest LNG Export Plant — 2 martie 2026
- Bloomberg — European Gas Jumps 35% After World’s Top LNG Plant Hit by Iran — 19 martie 2026
- PV Magazine — Romania installs 2.2 GW of solar in 2025 — 14 ianuarie 2026
- Balkan Green Energy News — Dama Solar in Romania expanded to become Europe’s biggest PV project — martie 2026
- Strategic Energy Europe — Romania awards over 2.7 GW in its second CfD renewable energy auction — august 2025
- EBRD — With EBRD support, Romania delivers second successful renewable energy auction — august 2025
- European Investment Bank — Romania to expand solar-power production with €34 million in financing from EIB — 23 februarie 2026
- OilPrice.com — Romania About to Break Ground on Biggest Solar Farm in Europe — 22 februarie 2026
- Mordor Intelligence — Romania Solar Energy Market Share & Size 2031 Outlook — ianuarie 2026
- CNBC — Iran war: A global energy shock could accelerate a shift to renewables — 25 martie 2026
