Există o schimbare structurală în desfășurare în piața de energie electrică din România, care este ușor de trecut cu vederea dacă ne uităm doar la creșterea capacităților și la titlurile despre licitații.
Pe de o parte, România își extinde energia regenerabilă într-un ritm record prin licitațiile CfD, atrăgând miliarde de euro în capital instituțional și poziționându-se ca lider regional în dezvoltarea energiei solare și eoliene. Pe de altă parte, în paralel, restricționează accesul la resursa care determină în final dacă aceste proiecte pot fi construite: rețeaua electrică.
Iar începând cu 2026, acest acces nu va mai fi administrativ. Va fi competitiv.
O schimbare de sistem pregătită de ani de zile
Tranziția României către un sistem de licitații pentru accesul la rețea nu este o reformă izolată, ci rezultatul unor schimbări de reglementare introduse între 2024 și 2025.
În august 2024, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a stabilit direcția prin Ordinul nr. 53/2024, anunțând că alocarea capacității de rețea va trece de la modelul „primul venit, primul servit” la un mecanism bazat pe licitații începând cu 2026.
Până în decembrie 2025, acest cadru a fost consolidat prin Ordinul ANRE nr. 79/2025, care a modificat metodologia inițială și a confirmat că:
- Capacitatea de rețea pentru proiecte ≥5 MW va fi alocată prin licitații competitive
- Sistemul se va aplica pentru noi capacități de producție, stocare și extinderi
- A fost stabilit un calendar clar pentru primul ciclu de licitații
Ordinul 79 a introdus următoarele repere pentru primele licitații:
- 30 iunie 2026: Transelectrica publică capacitatea disponibilă
- 14 iulie 2026: depunerea cererilor
- 20 iulie 2026: operatorii de distribuție transmit cererile către TSO
- 24 iulie 2026: finalizarea listei aplicațiilor eligibile
- 23 octombrie 2026: publicarea rezultatelor studiului global și a parametrilor licitației
- 30 octombrie 2026: încep sesiunile zilnice de licitare
Aceasta nu este o ajustare minoră de politică. Este o reconfigurare completă a modului în care proiectele intră în sistemul energetic românesc.
De ce a eșuat vechiul model
În cadrul anterior, accesul la rețea era acordat pe baza principiului „primul venit, primul servit”.
Teoretic, acest lucru asigura echitate. În practică, a generat ineficiențe bine documentate:
- Proiecte speculative blocau capacitate fără a fi construite
- Cozile de racordare deveneau congestionate
- Operatorii de sistem aveau dificultăți în planificarea investițiilor
România a experimentat toate aceste probleme.
Pe măsură ce dezvoltarea regenerabilelor a accelerat, diferența dintre proiectele planificate și capacitatea real disponibilă în rețea a devenit tot mai evidentă.
Primele două licitații CfD au alocat împreună 4,2 GW, depășind ținta națională de 3,5 GW. O a treia licitație, finalizată în decembrie 2025, a atribuit aproximativ 316 MW eolian.
Această dimensiune a pipeline-ului face ca accesul la rețea să devină factorul limitativ central al tranziției energetice.
Cum funcționează noul sistem de licitații pentru rețea
Noul model introduce schimbări fundamentale în comportamentul dezvoltatorilor.
1. Licitații obligatorii pentru proiecte mari
Din 2026, toate proiectele ≥5 MW trebuie să obțină acces la rețea prin licitații.
2. Calendar clar și centralizat
Licitațiile sunt organizate anual, în funcție de nivelul cererii:
- Dacă cererea depășește oferta, TSO selectează câștigătorii
- Proiectele respinse pot reaplica în anul următor
- În caz de cerere ridicată, capacitatea viitoare poate fi devansată
3. Garanții financiare stricte
Dezvoltatorii trebuie să furnizeze:
- garanții de participare
- garanții de execuție
- plăți în termene stricte
Nerespectarea duce la pierderea capacității și a garanțiilor.
4. Alocare pe termen lung
Capacitatea este acordată pentru perioade de aproximativ 10 ani, cu structură N+2, permițând corelarea cu dezvoltarea infrastructurii.
Contextul pieței: un sector în maturizare rapidă
Reforma are loc într-un context de creștere accelerată:
- Capacitate totală regenerabilă: 14,6 GW
- Solar: ~5 GW
- Eolian: ~3 GW
- Hidro: ~6,6 GW
Sectorul solar a adăugat aproximativ 1,7 GW în 2024.
În același timp, competiția în licitațiile CfD s-a intensificat:
- Prețuri între €35,5 și €45,2/MWh
- Medie: €40,46/MWh
Transelectrica estimează că până în 2031 vor fi instalați 12 GW suplimentari.
În acest context, rețeaua devine nu doar o chestiune de reglementare, ci principalul blocaj fizic al sistemului.
Cine câștigă
Dezvoltatorii bine capitalizați
- Acces mai ușor la garanții
- Capacitate de a concura eficient
Proiectele avansate
- Permise obținute
- Teren securizat
- Finanțare în curs
Acestea au avantaj deoarece sistemul favorizează proiectele pregătite pentru execuție.
Proiectele hibride (cu stocare)
- Contribuie la stabilitatea rețelei
- Sunt mai atractive pentru operatori
Cine pierde
Proiectele speculative
Modelul bazat pe blocarea timpurie a capacității devine neviabil.
Dezvoltatorii mici
- Costuri mai mari
- Cerințe financiare stricte
Proiectele aflate în tranziție
Regulile noi au închis practic perioada de tranziție, iar toate proiectele noi intră direct în sistemul de licitații.
Ce înseamnă pentru timeline-ul proiectelor
Complexitate inițială mai mare
- Pregătirea ofertelor
- Alinierea la calendare fixe
→ faza de dezvoltare devine mai lungă
Certitudine mai mare ulterior
După obținerea capacității:
- accesul este garantat contractual
- riscul de întârzieri scade
Risc de sincronizare cu CfD
Două sisteme paralele:
- CfD (venituri)
- licitații de rețea (acces)
Nealinierea poate duce la întârzieri și probleme de finanțare.
Viziunea Momentum Energy
Noul sistem nu limitează creșterea, ci marchează trecerea de la expansiune la optimizare.
Modelul vechi genera pipeline-uri.
Modelul nou asigură că aceste pipeline-uri devin capacitate reală, construită.
Pentru investitori și dezvoltatori:
- accesul la rețea trebuie câștigat
- valoarea proiectelor depinde de racordare
- capitalul, timing-ul și execuția devin decisive
România rămâne una dintre cele mai atractive piețe din Europa.
Dar pe măsură ce piața se maturizează, nu mai este suficient să ai un proiect.
Diferența reală o face accesul la rețea.
