Fereastra de Oportunitate pentru Energia Eoliană Offshore din Marea Neagră a României se Deschide. Ce Trebuie să Urmărească Investitorii în Energie Solară Chiar Acum?

România a petrecut ultimii doi ani construind, în mod discret, fundațiile unei noi industrii de energie eoliană offshore în Marea Neagră. Banca Mondială estimează potențialul tehnic al țării la până la 76 GW. Guvernul a stabilit o țintă de 3 GW operaționali până în 2035. Primele licitații de concesiune sunt în pregătire pentru 2027.

Niciuna dintre aceste cifre nu livrează vreun megawatt de energie solară. Atunci de ce ar trebui să le pese investitorilor în energie solară?

Pentru că povestea energiei eoliene offshore este unul dintre cele mai puternice semnale din piața de regenerabile a României în acest moment. Reconfigurează investițiile în rețea, atrage miliarde în capital și rescrie regulile de bancabilitate pentru fiecare proiect fotovoltaic și de stocare de pe coasta Mării Negre. Investitorii care tratează segmentul offshore ca pe o clasă de active separată și îndepărtată interpretează greșit momentul.

Iată ce se întâmplă cu adevărat și ce trebuie urmărit.

O imagine a poziției actuale a României

Legea 121/2024 privind energia eoliană offshore a intrat în vigoare în iunie 2024, oferind României, pentru prima dată, arhitectura legală necesară pentru a dezvolta parcuri eoliene în Zona sa Economică Exclusivă. Banca Mondială, în colaborare cu Comisia Europeană, a publicat ulterior o foaie de parcurs care arată cum România ar putea instala până la 7 GW de energie eoliană offshore până în 2035, într-un scenariu de creștere ridicată, sprijinindu-se pe apele de coastă relativ puțin adânci, potrivite pentru fundațiile fixate pe fundul mării.

În mai 2025, Ministerul Energiei a lansat o cerere de exprimări de interes pentru pregătirea studiului specializat care va defini primele perimetre de concesiune, fiecare cu un potențial de cel puțin 800 MW. Schema CfD dedicată sectorului offshore urmează să fie operațională până la 1 ianuarie 2027.

Evaluarea sinceră: aceasta este o piață cu cicluri lungi. Mai multe termene legale prevăzute în Legea 121/2024 au fost ratate, iar majoritatea analiștilor se așteaptă acum la primele turbine în Marea Neagră românească nu mai devreme de 2032. Dar pipeline-ul se formează, capitalul circulă, iar infrastructura de uscat este proiectată astăzi în jurul producției offshore de mâine.

Asta este partea care contează pentru sectorul solar.

Cinci motive pentru care investitorii în energie solară ar trebui să fie atenți

1. Dobrogea și coasta urmează să fie reproiectate

Coasta Mării Negre și hub-ul istoric al energiei eoliene din Dobrogea se află în centrul hărții regenerabilelor din România. Tot acolo se găsește și cea mai congestionată parte a rețelei naționale. Programul de investiții al Transelectrica pentru 2026 este cu peste 30% mai mare decât anul precedent, iar operatorul a declarat că Dobrogea și Banatul vor beneficia de aproximativ 5.000 MW de capacitate suplimentară de integrare până în 2027.

O mare parte din această extindere a rețelei este justificată, parțial, de viitoarele volume de energie eoliană offshore și de noile coridoare de 400 kV care vor evacua energia din Marea Neagră spre interior. Dezvoltatorii de proiecte solare care își poziționează proiectele în sau în apropierea Dobrogei, în jurul zonelor de aducere la mal a energiei offshore, sau de-a lungul acestor noi coridoare, beneficiază practic de o infrastructură care este modernizată pentru un alt scop.

2. Regulile de racordare la rețea din România tocmai s-au schimbat complet

Începând cu 1 ianuarie 2026, România a trecut la un sistem bazat pe licitații pentru capacitatea de racordare la rețea, pentru orice proiect de 5 MW sau mai mult. Transelectrica publică anual capacitatea disponibilă pe regiuni, dezvoltatorii depun oferte, iar doar proiectele mature, gata pentru finanțare, câștigă alocările. ANRE a încheiat cererile de racordare blocate fără autorizație.

Aceasta este cea mai importantă schimbare de reglementare pentru sectorul solar din România. Era rezervărilor speculative de capacitate în rețea s-a încheiat. Bancabilitatea depinde acum de maturitatea proiectului, garanțiile financiare și capacitatea de execuție. Proiectele solare pure, fără stocare, vor avea de suferit. Configurațiile hibride PV plus BESS, cu planuri de livrare credibile, vor câștiga.

3. Hibridizarea nu mai este opțională

Cifrele spun povestea. La a doua licitație CfD a României (august 2025), ofertele pentru fotovoltaice au coborât până la 35 EUR/MWh, cu o medie de aproximativ 40 EUR/MWh, în timp ce energia eoliană onshore s-a situat la o medie de 73,89 EUR/MWh. Frecvența tot mai mare a prețurilor negative pe parcursul zilei și riscul în creștere de curtailment fac ca proiectele solare pur merchant să își piardă rapid atractivitatea pentru creditori.

Răspunsul pieței este clar:

• Eurowind Energy, cu un pipeline românesc de 7,5 GW, a lansat primul său proiect hibrid eolian plus solar plus BESS în județul Constanța.
• Renalfa Power Clusters combină o centrală solară de 365 MWp cu un BESS standalone de 400 MW în Arad, cu planuri de extindere a clusterului la 568 MW solar și peste 3,6 GWh de stocare.
• Enery a închis o finanțare verde de proiect de 460 milioane EUR pentru un hibrid de 761 MWp solar și BESS de peste 1 GWh, care ar urma să fie printre cele mai mari de acest fel din Europa.
• Engie România colocă BESS atât pentru proiecte solare noi, cât și pentru active eoliene existente.

Activul de regenerabile al viitorului din România este hibrid. Energia eoliană offshore, atunci când va sosi, se va integra în aceeași logică de flexibilitate.

4. Capitalul votează cu picioarele

România a devenit un magnet pentru capitalul instituțional și strategic în regenerabile. Repere recente:

• Banca Europeană de Investiții (BEI) a angajat 34 milioane EUR într-un pachet total de 121 milioane EUR, alături de BERD și BCR, pentru a sprijini portofoliul solar al Scatec și Defic Globe.
• BERD a anunțat o investiție de 192 milioane EUR într-un portofoliu solar românesc de 531 MW.
• Greenvolt (deținută de KKR), OX2, Engie, European Energy, Rezolv Energy și PPC își extind toate platformele românești.
• România a contractat acum aproximativ 4,5 GW de capacitate eoliană și solară susținută prin CfD în trei runde de licitație, depășind confortabil cei 3,5 GW prevăzuți în Planul Național de Redresare și Reziliență.

Investiția străină directă în regenerabilele românești nu mai este o ipoteză. Este un fapt. Deschiderea unei piețe de energie eoliană offshore lărgește pâlnia și transmite capitalului global suplimentar că România este o destinație serioasă, aliniată cu UE.

5. Prima licitație offshore va reseta evaluările

Atunci când vor fi lansate licitațiile de concesiune offshore, ele vor declanșa o reevaluare a activelor solare și de stocare adiacente din România. Terenurile din apropierea zonelor de aducere la mal, proiectele cu capacitate de racordare asigurată și dezvoltatorii cu un istoric operațional dovedit vor fi cotate la primă. Investitorii care își iau pozițiile acum, înainte ca piața offshore să se deschidă, vor avea de profit dintr-o opționalitate care se apreciază.

Ce de urmărit în următoarele 12 până la 24 de luni

O listă scurtă și concentrată cu semnale pe care fiecare investitor în energie solară din România ar trebui să le urmărească:

• Studiul tehnic care va delimita primele perimetre eoliene offshore și momentul publicării sale.
• Schema CfD pentru offshore, așteptată să fie operațională până la 1 ianuarie 2027.
• Alocările anuale de capacitate ale Transelectrica conform noului cadru de licitații, în special pentru Dobrogea și Constanța.
• Încheierea ciclului celei de-a treia licitații CfD onshore, inclusiv depunerea garanțiilor bancare în ianuarie 2026.
• Reperele de finanțare ale Planului Național de Redresare și Reziliență legate de offshore (în special Reperul 116).
• Progresul stocării prin baterii către ținta de 2 GW până în 2030 a României.
• Aprobarea finală a Planului de Amenajare a Spațiului Maritim, încă pendinte.

De ce România, pe baza datelor

Privind fundamentele, mai degrabă decât narativele, cazul României este solid:

• Profunzime de resurse. Până la 76 GW potențial eolian offshore, energie eoliană onshore foarte puternică în Dobrogea și iradianță solară ridicată în sud. Puține țări UE combină toate trei la această scară.
• Execuție CfD demonstrată. Trei runde finalizate, aproximativ 4,5 GW alocați, prețuri printre cele mai mici din UE pentru solar nou (sub 40 EUR/MWh). Mecanismul este bancabil și operațional.
• Acces la finanțare europeană. România beneficiază de Fondul de Modernizare, REPowerEU, PNRR/RRF și de programele BEI, BERD și IFC. Energia eoliană offshore este legată direct de finanțarea PNRR.
• Eliminarea cărbunelui și cererea în creștere. Cărbunele iese din mix până în 2032. PNIESC al României prevede ca regenerabilele să depășească confortabil jumătate din producția de electricitate până în 2030. Partea de cumpărare continuă să crească.
• Poziție strategică. Stat membru UE și NATO, pe Marea Neagră, conectând ENTSO-E la Moldova și Ucraina prin noi interconectări de 400 kV. România devine un nod energetic regional, nu doar o piață națională.
• Cadru legislativ de pionierat. România este singurul stat UE de la Marea Neagră cu o lege dedicată energiei eoliene offshore în vigoare. Bulgaria și Turcia avansează, dar România se află în frunte.

Imaginea nu este perfectă. Blocajele de autorizare, termenele ratate pentru offshore și constrângerile continue ale rețelei sunt provocări reale, care recompensează răbdarea și disciplina de execuție. Dar tendința direcțională este fără echivoc: România se mișcă de la o jurisdicție de regenerabile emergentă la una matură, iar povestea energiei eoliene offshore este indicatorul principal al acestei tranziții.

Perspectiva Momentum Energy

La Momentum Energy, citim deschiderea pieței eoliene offshore din România ca un factor structural pozitiv pentru teza de investiții în energia solară a țării, nu ca pe o distragere concurentă. Aceeași rețea de coastă care va transporta în viitor energia eoliană din Marea Neagră este modernizată astăzi. Același pipeline de investitori care studiază CfD-urile offshore semnează cecuri și pentru active hibride solar plus stocare de-a lungul axei dobrogene.

Lectura noastră este simplă:

1. Hibridul este noul standard de bancabilitate. Solarul pur merchant este din ce în ce mai dificil de finanțat în România. BESS coloca nu mai este un avantaj. Este punctul de plecare pentru un proiect credibil din 2026 încolo.
2. Strategia de rețea bate strategia de teren. Conform noilor reguli de racordare bazate pe licitații, dezvoltatorii care câștigă sunt cei care înțeleg ce zone Transelectrica urmează să se elibereze, cei care au garanțiile financiare gata și cei care își pot demonstra maturitatea de execuție.
3. Licitația offshore este un catalizator, nu un substitut. Investitorii care tratează energia eoliană offshore ca pe o poveste de după 2032 ratează esențialul. Capitalul, infrastructura și atenția politică pe care le atrage astăzi în România sunt ceea ce face solarul mai bancabil acum.
4. România este, în opinia noastră, cea mai atractivă piață solar plus stocare din regiunea Mării Negre. Cadre legislative mai puternice decât în Bulgaria, acces mai profund la finanțare europeană decât în Turcia, execuție CfD mai matură decât în Moldova și un pipeline de dezvoltatori străini deja prezenți pe teren.

Pentru investitorii în energie solară care privesc spre Europa Centrală și de Sud-Est, întrebarea nu mai este dacă să intre în România. Este cât de repede și cu ce configurație. Fereastra pentru poziționare timpurie, înainte ca licitațiile de concesiune offshore să comprime calendarele și să reevalueze activele adiacente, este deschisă chiar acum.

Dacă evaluați o oportunitate solară sau hibridă în România și doriți o perspectivă privind strategia de rețea, poziționarea CfD sau alegerea siturilor pe coastă, echipa noastră este bucuroasă să discute.