Investitori în energie: De ce România în CEE, mai 2026

Europa Centrală și de Est nu mai este o singură tranzacție. Fiecare piață din regiune se mișcă acum după propriul ceas, cu propria poveste de rețea, propriul istoric de licitații și propriul set de bariere în calea bancabilității. Ungaria a fost un fenomen al solarului rezidențial, Polonia își dezvoltă programul offshore din Marea Baltică, Cehia a revenit în clubul gigawattilor după un deceniu de absență, iar Bulgaria a accelerat puternic pe PV plus stocare, dar a lăsat în urmă energia eoliană.

Dacă vă aflați la un comitet de investiții CEE în mai 2026, cea mai importantă întrebare nu este dacă să alocați capital în regiune. Este unde să puneți următorul euro la lucru.

Răspunsul nostru, pe baza datelor: România în primul rând.

Iată de ce.

România a stabilit un record discret în 2025

Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA) raportează că țara a instalat 2,2 GW de capacitate solară în 2025, al treilea an consecutiv de creștere, ducând capacitatea totală instalată dincolo de pragul de 7 GW. RPIA estimează că în 2026 vor mai fi adăugați încă 2,5 GW.

Raportul Global Energy Review 2026 al Agenției Internaționale a Energiei (IEA) a evidențiat România ca una dintre țările europene care au stabilit noi recorduri anuale de adăugări de capacitate solară PV în 2025. Pv magazine a numit România „una dintre puținele piețe fotovoltaice europene de top în 2025,” remarcând creșterea într-un an în care instalările la nivelul UE au scăzut.

Acesta este titlul. Acum să privim ce se află dedesubt.

De ce iese România în evidență în CEE chiar acum

1. Cel mai de succes cadru CfD din regiune

În trei runde de Contracte pentru Diferență, România a alocat acum aproximativ 4,5 GW de capacitate eoliană și solară, depășind confortabil ținta de 3,5 GW stabilită în Planul Național de Redresare și Reziliență. Mecanismul, susținut de Fondul de Modernizare al UE și de BERD, a livrat unele dintre cele mai competitive prețuri pentru regenerabile din UE. Ofertele solare din runda a doua (august 2025) au coborât până la 35 EUR/MWh, cu o medie ponderată în jurul a 40 EUR/MWh. Energia eoliană onshore s-a situat la o medie de 73,89 EUR/MWh.

Pentru comparație, nicio altă țară din CEE nu a derulat un program CfD de profunzime, transparență sau scară echivalentă atât pentru eolian, cât și pentru solar. Rezultatul: vizibilitate de venituri pe termen lung pentru 15 ani, replicabilă pentru noi intrați și deja bancabilă în mai multe runde.

2. O rețea reconstruită, nu doar peticită

Operatorul de transport și sistem din România, Transelectrica, și-a majorat programul de investiții pentru 2026 cu peste 30%, cu un accent special pe integrarea regenerabilelor în Dobrogea și Banat. Aproximativ 5.000 MW de capacitate suplimentară de integrare sunt vizați în aceste regiuni până în 2027. Sunt în construcție noi coridoare de 400 kV care vor evacua energia din Marea Neagră spre interior și care vor interconecta România cu Moldova și Ucraina prin ENTSO-E.

Peste toate acestea: începând cu 1 ianuarie 2026, România a trecut la un sistem bazat pe licitații pentru capacitatea de racordare la rețea pentru proiectele de 5 MW sau mai mult. ANRE a încheiat cererile de racordare blocate, speculative. Bancabilitatea depinde acum de maturitatea proiectului, garanțiile financiare și capacitatea de execuție. Era pipeline-urilor pe hârtie s-a încheiat, iar acest lucru este un atu, nu un defect, pentru investitorii serioși.

3. O piață de energie eoliană offshore în Marea Neagră, autentic emergentă

România este singurul stat UE de la Marea Neagră cu o lege dedicată energiei eoliene offshore în vigoare (Legea 121/2024). Banca Mondială estimează un potențial tehnic de până la 76 GW. Guvernul a stabilit o țintă operațională de 3 GW până în 2035, cu primele licitații de concesiune în pregătire pentru 2027. Dezvoltatorii de proiecte solare onshore și de stocare beneficiază de aceeași extindere a rețelei de coastă care va transporta în viitor energia eoliană offshore.

Bulgaria și Turcia avansează cadrele offshore, dar rămân în urma României. Programul offshore al Poloniei este în Marea Baltică, un set competitiv fundamental diferit, cu jucători occidentali stabiliți deja pe teren.

4. Piața PPA a depășit pragul de credibilitate

România a intrat în top 10 piețe europene de PPA în 2024 și a continuat să se extindă pe parcursul anului 2025 și în 2026. RPIA urmărește 29 de PPA-uri semnate până în prezent (15 solare, 12 eoliene, două hibride). Tranzacții recente de referință includ:

• DRI (divizia de regenerabile UE a DTEK) și OMV Petrom au semnat cel mai mare PPA fizic solar din România, acoperind aproximativ 100 GWh pe an pe o durată de 8,5 ani, începând cu ianuarie 2026.
• OMV Petrom și Saint Gobain au semnat un acord de 800 GWh pe cinci ani, începând din 2026.
• Rezolv Energy a semnat mai multe PPA-uri virtuale din România, inclusiv un contract pe 10 ani cu Bekaert care acoperă 100 GWh pe an dintr-un proiect eolian de 461 MW din județul Buzău.
• R.Power a încheiat primul său PPA pe termen lung, acoperind 357 GWh de energie solară între 2026 și 2036.

Prețurile PPA dezvăluite în România se situează în prezent în intervalul 65-85 EUR/MWh, cu mult peste nivelurile de clearing CfD și peste mai multe repere occidentale europene pentru durate similare.

5. Capitalul este deja pe teren

Lista marilor jucători instituționali și strategici care construiesc activ platforme de regenerabile în România este lungă și remarcabil de internațională:

• PPC (cea mai mare utilitate din Grecia) a anunțat un plan de investiții de 24 miliarde EUR până în 2030, din care 21% sunt alocate României, locul al doilea după Grecia însăși.
• Rezolv Energy (susținută de Actis): trei din cele patru proiecte ale sale din Sud-Estul Europei sunt în România, inclusiv ceea ce urmează să devină cel mai mare parc solar din Europa (Vifor / Buzău).
• Eurowind Energy: pipeline de 7,5 GW, mai multe situri operaționale, primul hibrid eolian plus solar plus BESS din Constanța.
• Renalfa Power Clusters (RGreen Invest): scalează un cluster hibrid în Arad la 568 MW solar și peste 3,6 GWh de stocare.
• Enery: a închis 460 milioane EUR în finanțare verde de proiect pentru un hibrid de 761 MWp solar plus BESS de peste 1 GWh.
• Scatec și Defic Globe: sprijiniți de BEI (34 milioane EUR), BERD și BCR într-un pachet de 121 milioane EUR.
• BERD a anunțat 192 milioane EUR pentru un portofoliu solar de 531 MW.
• OX2, Engie, European Energy, R.Power, Greenvolt (KKR), DRI, Econergy și Çalık Renewables sunt toate active.

Aceasta nu este o listă de investitori cu teorii. Este o listă de investitori care livrează.

6. Stocarea trece, în sfârșit, de la pilot la activ

Piața de stocare prin baterii din România s-a extins de la aproximativ 10 MW (20 MWh) la 137 MW (269 MWh) într-un singur an, prin reforma legislativă care a eliminat barierele fiscale și a deblocat sprijinul din Fondul de Modernizare. Ținta de 2 GW de stocare prin baterii până în 2030 este acum susținută de finanțare europeană, finanțare de proiect de la UniCredit, ING și alții, precum și de o tendință de hibridizare care a făcut din BESS coloca noul standard de bancabilitate.

7. Profunzime strategică dincolo de electricitate

România este stat membru UE și NATO, se află la Marea Neagră, deține cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa în afara Norvegiei, va începe să producă gaze offshore prin Neptun Deep din 2027, își extinde centrala nucleară de la Cernavodă cu Unitățile 3 și 4 și se află în centrul demersului de conectivitate al Inițiativei celor Trei Mări. Investitorii în energie nu primesc doar o expunere la regenerabile. Primesc expunere la un nod energetic regional în ascensiune.

Cum se compară România direct cu alte piețe CEE

O imagine pragmatică pentru mai 2026:

România vs. Polonia. Polonia are mai multe regenerabile instalate în total și o piață prosumer profundă, dar licitațiile sale echivalente CfD se confruntă cu o concurență mai puternică, costurile terenurilor sunt mai mari, iar congestia rețelei este acută. România oferă o pistă mai clară pentru noi capacități la scară mare și o oportunitate offshore mai deschisă în Marea Neagră decât Marea Baltică, tot mai disputată.

România vs. Ungaria. Ungaria a livrat o creștere remarcabilă a solarului (un record de 42% din generarea din iunie 2025), dar piața este puternic rezidențială și saturată la nivel de gospodărie. Ieșirea Iberdrola (158 MW de eolian operațional vândut consorțiului Premier Energy și iG TECH Capital pentru 171 milioane EUR la începutul lui 2026) este un semnal că rotația de capital strategic curge acum din Ungaria, nu către ea. România se află de cealaltă parte a acestui flux.

România vs. Bulgaria. Bulgaria a construit o poveste impresionantă pe solar și BESS, dar nu a pus în funcțiune niciun parc eolian nou de peste un deceniu. Piața sa este mai mică, cadrul CfD mai puțin dezvoltat, iar legea offshore se află în urma celei a României. Pentru o expunere diversificată la regenerabile, cu eolian, solar, stocare și opționalitate offshore, România este pariul mai profund.

România vs. Cehia. Cehia a reintrat pe piața solară la scară de gigawatt și și-a devansat eliminarea cărbunelui până în 2033, dar potențialul său de regenerabile este structural mai mic decât cel al României, iar rețeaua sa este deja puternic ancorată în nuclear. România oferă mai mult spațiu de creștere și mai multă opționalitate de subvenții și PPA.

Riscurile, în mod onest

Cazul României nu este perfect, iar investitorii serioși ar trebui să cântărească următoarele:

• Blocajul rețelei. Estimările industriei plasează pipeline-ul de dezvoltare la 66-70 GW, din care panelistii din industrie de la Black Sea Energy Week 2026 se așteaptă ca doar aproximativ 10% să fie efectiv construite. Noul sistem de licitații strânge pâlnia, ceea ce este pozitiv pe termen lung, dar dur pentru proiectele nepregătite.
• Apartenența la AIB încă pendinte. Până când România nu se alătură Asociației Organismelor Emitente (AIB), transferurile transfrontaliere de Garanții de Origine rămân limitate, ceea ce diminuează piața PPA transfrontalieră.
• Autorizare și forță de muncă. Întârzierile la autorizare și deficitul de forță de muncă calificată, în special pentru cei 2.000-3.000 MW de solar care încep construcția în 2026, sunt riscuri reale de execuție.
• Precedent de intervenție anterioară. Plafonul de preț al României din timpul crizei energetice 2022-2023 a fost unul dintre cele mai agresive din UE. Șocurile viitoare de reglementare nu pot fi excluse.
• Calendarul energiei eoliene offshore. Primele turbine din Marea Neagră sunt improbabile înainte de 2032. Investitorii care așteaptă randament offshore pe termen scurt ar trebui să caute în altă parte.

Acestea nu sunt obstacole eliminatorii. Sunt prețul intrării pe o piață care încă se mișcă de la statutul de emergent la cel de matur și sunt exact motivul pentru care capitalul timpuriu, bine poziționat, este recompensat.

Perspectiva Momentum Energy

La Momentum Energy, citirea noastră este directă: în mai 2026, România este piața CEE cu cea mai mare convingere pentru solar, pentru hibrid solar plus stocare și pentru capitalul de infrastructură adiacentă regenerabilelor.

Teza noastră în patru puncte:

1. Cadrul este dovedit, nu promis. Trei runde CfD, prețuri solare de clearing sub 40 EUR/MWh, acces profund la finanțare europeană, un nou sistem de rețea bazat pe licitații și 4,5 GW deja contractați. Puține piețe CEE pot prezenta această combinație.
2. Concentrarea capitalului confirmă apelul. PPC, Actis, KKR, BERD, BEI, IFC, RGreen Invest, UniCredit, ING și o listă lungă de dezvoltatori strategici scriu cecuri reale. Fluxul de capital este cel mai sigur semnal în orice teză de piață emergentă, iar în România este lipsit de ambiguitate.
3. Hibridul este singura configurație credibilă din 2026 încolo. Solarul pur merchant este din ce în ce mai dificil de finanțat în condiții de prețuri negative și curtailment. BESS coloca este acum punctul de plecare. Cu cât adoptați mai devreme această configurație în România, cu atât prețul de captare și bancabilitatea sunt mai bune.
4. Fereastra se îngustează pe măsură ce se apropie licitațiile offshore. Atunci când vor fi lansate primele licitații de concesiune offshore din Marea Neagră, activele solare și de stocare adiacente vor fi reevaluate. Investitorii care intră înainte de acest catalizator vor fi proprietarii potențialului de creștere.

Pentru investitorii care compară Polonia, Ungaria, Cehia, Bulgaria și România pentru o nouă alocare de capital în CEE, datele indică România ca primul pas potrivit, în special pentru hibrid solar plus stocare la scară, pentru investiții în rețea de coastă legate de povestea energiei eoliene offshore și pentru structuri merchant-plus susținute de PPA.

Dacă evaluați o oportunitate în România și doriți o perspectivă privind strategia de rețea, structurarea CfD versus PPA sau modul de poziționare înainte de licitația offshore, echipa noastră este bucuroasă să discute.