În timp ce titlurile săptămânii trecute s-au concentrat pe încetarea focului în Iran, scăderea petrolului Brent și întrebarea privind momentul în care șocul prețurilor energetice va lovi în sfârșit Europa, un alt semnal s-a aprins, în liniște, dinspre marginea estică a Uniunii Europene.
Pe 4 mai 2026, Premier Energy Group, o companie listată la Bursa de Valori București, a demarat construcția unui sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) independent, de 200 MW / 400 MWh, în apropiere de Iași. Investiția este estimată la aproximativ 75 de milioane de euro. Finanțarea? Până la 100 de milioane de euro în datorie verde acordată de ČSOB, cea mai mare bancă din Cehia după active.
Este unul dintre cele mai mari proiecte de baterii aflate în construcție în Europa de Sud-Est. Și se întâmplă într-o țară pe care, până nu demult, majoritatea graficelor instituționale de fluxuri de capital o tratau ca pe o piață de frontieră.
Această poveste merită o privire mai atentă, pentru că ne spune ceva important despre direcția reală a capitalului serios în 2026.
Titlul pe care majoritatea l-a ratat
Citind știrile energetice din această primăvară, ați fi iertați să credeți că anul 2026 este definit în întregime de Strâmtoarea Hormuz. Brent peste 100 de dolari, apoi înapoi la 70. Prețurile gazului olandez TTF aproape dublându-se la peste 60 de euro/MWh la mijlocul lunii martie, apoi revenind spre 50 de euro. Daune ale infrastructurii LNG din Qatar pe care AIE estimează că vor dura până la cinci ani pentru a fi reparate complet.
Sunt evenimente reale, cu consecințe economice reale. Dar sunt, prin natura lor, evenimente reactive. Vă spun la ce reacționează piața. Nu vă spun întotdeauna spre ce se pregătește să meargă în continuare.
Pentru asta, urmăriți deciziile de capital luate în lunile plictisitoare. Cele care nu ajung pe prima pagină. Cele care apar doar în declarațiile de reglementare, aprobările consiliilor și anunțurile de demarare a construcției.
Proiectul Premier Energy este unul dintre acestea. La fel este finanțarea verde de 460 de milioane de euro a Enery pentru proiectul hibrid Ogrezeni, format din 761 MWp solar plus peste 1 GWh BESS, încheiată în martie 2026 cu un sindicat care a inclus UniCredit, Intesa Sanpaolo, ING, Banca Transilvania, National Bank of Greece (Cipru), Exim Banca Românească și Alpha Bank. La fel este anunțul Renalfa Power Clusters privind un cluster hibrid de 3,6 GWh, cu chimie duală litiu-ion plus sodiu-ion, în județul Arad. La fel este proiectul BESS al Aukera, de 250 MW / 500 MWh, la Gura Ialomiței, finanțat printr-o facilitate de creditare de 60 de milioane de euro de la Kommunalkredit Austria.
Niciunul dintre aceste proiecte nu face titluri geopolitice. Toate sunt decizii concrete de a aloca capital pe termen lung în România.
Singurul număr care spune adevărata poveste
La sfârșitul anului 2025, România a depășit aproximativ 600 MW de capacitate de stocare dispecerizabilă. Ministerul Energiei vizează acum public peste 5 GW de stocare conectată la rețea până la sfârșitul anului 2026, susținut de o schemă de 150 de milioane de euro din Fondul de Modernizare și de cadrul de ajutor de stat al UE recent aprobat, dedicat exclusiv stocării independente în baterii.
Aurora Energy Research clasează acum România printre primele zece piețe de baterii din Europa. Conform Aurora, aproximativ 24 de miliarde de euro sunt așteptați să curgă către bateriile cu durată de patru ore în Europa între acum și 2030. O parte semnificativă este alocată piețelor din Europa Centrală și de Est, unde diferența dintre prețurile maxime și minime zilnice ale energiei electrice este printre cele mai mari de pe continent.
De ce contează? Pentru că această diferență este venitul. Prețurile negative ale energiei electrice, care odată erau o curiozitate, sunt acum o caracteristică obișnuită a pieței angro din România în orele de vârf solar. Pentru o baterie, acestea nu sunt un risc. Sunt costul de intrare pentru arbitraj. Cu cât diferența este mai mare și mai frecventă, cu atât IRR-ul este mai puternic.
De ce România, de ce acum
Dacă eliminați geopolitica și vă uitați doar la fundamentele structurale, România prezintă în prezent unul dintre cele mai favorabile profile risc-randament din energia regenerabilă europeană pentru 2026.
Câteva date de luat în considerare împreună:
Capacitatea solară instalată a României a depășit 7 GW la începutul anului 2026, după ce numai în 2024 s-au adăugat 1,7 GW. Prețurile de exercitare pentru solar în a doua licitație CfD a țării s-au stabilit între 35,77 și 45,20 de euro/MWh, cu o medie ponderată de 40,35 de euro/MWh. Aceasta este mult sub echivalentele actuale ale gazului TTF olandez convertit în energie electrică, chiar și după calmarea de după șocul Iranului.
Cadrul CfD, finanțat de Fondul de Modernizare al UE, oferă vizibilitate a veniturilor pe 15 ani. Noile reguli de alocare a rețelei ale Transelectrica, care intră în vigoare în 2026, sunt concepute pentru a curăța coada de conectare moștenită de 31 GW și a prioritiza capacitatea pregătită pentru execuție. Operatorii de distribuție domestici, inclusiv Distribuție Energie Oltenia, sunt absorbiți de jucători integrați (tranzacția Premier Energy de 700 de milioane de euro cu Macquarie). Solarul pur merchant se estompează ca strategie. Hibridul PV plus BESS devine unitatea bancabilă implicită.
Acesta nu este profilul unei piețe de frontieră. Este profilul unei piețe de infrastructură în maturizare, pe care capitalul a decis să nu o mai ignore.
Modelul mai mare: capitalul urmează execuția, nu titlurile
Investitorii care au intrat cel mai decisiv în România în ultimele 18 luni împărtășesc un model comun. Nu urmăresc o singură teză. Pariază pe execuție.
Grupurile industriale turcești (Koç Holding prin Entek, Tüpraș, Fiba, Ulusoy, Yeşilyurt, RAL Investment Holding) și-au construit constant pozițiile, adesea prin parteneriate cu EPC-uri și dezvoltatori locali. IPP-urile europene (Scatec, EDP, PPC, Engie, Enery, Premier Energy, Rezolv) își scalează portofoliile existente la dimensiunea de gigawați. Creditorii instituționali (BERD, BEI, UniCredit, ING, Intesa, Banca Transilvania, Kommunalkredit, ČSOB) subscriu datoria.
Așa arată piețele mature în faza lor incipientă. Mulți sponsori credibili. Surse de capital concurente multiple. Structuri de finanțare standardizate. Cadre de reglementare care se strâng, mai degrabă decât să se relaxeze.
Iranul va continua să domine ciclul știrilor atâta timp cât narativa securității energetice o cere. Dar bateria de 400 MWh aflată acum în construcție lângă Iași este un indicator mai onest al locului în care capitalul crede că se construiește viitorul energetic al Europei.
Ce înseamnă acest lucru pentru investitori
Pentru un public B2B care evaluează România în 2026, urmează trei concluzii.
În primul rând, fereastra în care România putea fi accesată ieftin prin dezvoltare speculativă în fază incipientă se închide. Bancabilitatea necesită acum permise pregătite pentru execuție, conexiune la rețea asigurată și, ideal, un CfD sau PPA deja în mână.
În al doilea rând, următorul val de valoare se va crea mai puțin în megawați și mai mult în configurarea acelor megawați. Hibridul PV plus BESS, durata de patru ore, capabilitatea de formare a rețelei și suprapunerea de venituri pe piețele day-ahead, intraday și serviciile de sistem devin cadrul standard.
În al treilea rând, parteneriatele contează mai mult decât sourcing-ul individual al tranzacțiilor. Investitorii care vin cu un partener local de execuție, un EPC credibil și o relație de finanțare care înțelege deja Fondul de Modernizare și cadrul CfD din România închid tranzacții mai rapid, în condiții mai bune și cu risc mai mic în aval.
Perspectiva Momentum Energy
La Momentum Energy, citim demararea construcției Premier Energy în același mod în care o citește capitalul românesc și turcesc care curge în propriul nostru pipeline. Ca o confirmare, nu ca o surpriză.
România a petrecut ultimii trei ani construind în liniște condițiile la care răspunde efectiv capitalul instituțional din regenerabile. Prețuri CfD predictibile. Un Fond de Modernizare dispus să subscrie stocarea. Un operator de rețea care impune în sfârșit curățarea pipeline-ului de 31 GW. Un mediu politic și macroeconomic care, chiar și în mijlocul unui război în Orientul Mijlociu, este mai stabil decât pot oferi în prezent majoritatea omologilor europeni.
Vedem România nu ca o acoperire împotriva șocului Iranului, ci ca o investiție pe termen lung în independența energetică europeană. Bateria de 400 MWh de la Iași este o investiție printre zeci. Ce semnalează, luată împreună cu finanțarea hibridă Enery de 460 de milioane de euro, anunțul Renalfa privind sodiu-ion, proiectul Aukera de 500 MWh și valul continuu de capital turcesc, este că faza bancabilă a tranziției energetice românești a început în mod clar.
Pentru investitorii care evaluează unde să aloce capital nou în Europa Centrală și de Est la mijlocul anului 2026, întrebarea nu mai este dacă România aparține portofoliului. Este cât de repede vă puteți asigura un partener care să poată trece de la term sheet la construcție în ferestrele care mai rămân.
Suntem bucuroși să discutăm cum arată acest lucru în practică.
Surse
- Balkan Green Energy News, „Premier Energy building one of largest battery systems in Southeastern Europe”, 4 mai 2026
- Romania Insider, „Premier Energy consolidates its Romanian renewable platform with 400 MWh BESS project”, noiembrie 2025
- Bruegel, „How will the Iran conflict hit European energy markets?”, aprilie 2026
- Bloomberg, „Iran War: When Does the Energy Price Shock Finally Hit Europe?”, 5 mai 2026
- Wikipedia, „2026 Iran war fuel crisis” și „Economic impact of the 2026 Iran war”
- Aurora Energy Research, „Romania, Bulgaria among top 10 European battery markets”, februarie 2026
- Ministerul Energiei al României, rezultatele celei de-a doua licitații CfD, august 2025
- ess news, „European Commission approves Romania’s battery storage subsidy scheme”, martie 2026
- PV Tech, „Enery closes USD 534 million in finance for Romanian solar plus storage project”, martie 2026
- PV Magazine, „Utility scale sodium ion arrives in Romania: Renalfa plans 3.6 GWh dual chemistry BESS”, aprilie 2026
- ess news, „Romania commissions 400 MWh battery storage project, its largest to date”, decembrie 2025
- Energy Industry Review, „Battery Storage Capacity: Record Growth and Trends in 2026″, aprilie 2026
- PV Tech, „Romanian TSO Transelectrica publishes new grid allocation rules for 2026″, noiembrie 2025
- Comunicat de presă BEI, finanțare de 34 milioane de euro pentru 190 MW Scatec solar în Oltenia, februarie 2026
