Bulgaria are 124 MW în funcțiune. România tocmai a depășit 240 MW. Cine câștigă cu adevărat cursa stocării energiei în baterii din ECE în 2026?

Cursa stocării energiei electrice în baterii din Europa Centrală și de Est (ECE) s-a mutat oficial de pe slide-urile de PowerPoint pe liniile de înaltă tensiune. Două țări au devenit cei mai urmăriți jucători din regiune: Bulgaria și România.

Titlurile din presă sunt zgomotoase. Bulgaria a inaugurat recent o instalație de 124 MW / 496 MWh la Lovech, declarată de Ministerul Energiei drept cea mai mare facilitate de stocare cu baterii din UE după capacitatea totală de energie. România, în schimb, a depășit pragul de 240 MW în funcțiune la mijlocul anului 2025 și a continuat să crească agresiv de atunci.

Dar anunțurile despre milestone-uri spun doar o parte din poveste. Întrebarea mai profundă pentru investitori, dezvoltatori, EPC-iști și planificatori de rețea este aceasta: care piață este cu adevărat poziționată să câștige cursa stocării energiei în baterii din ECE în 2026 și după?

Răspunsul este mai nuanțat decât un simplu calcul de megawați. Și odată ce treci dincolo de ceremoniile de inaugurare, fundamentele structurale ale României încep să arate foarte, foarte convingător.

Cifrele de pe prima pagină: unde sunt cele două piețe astăzi

Ambele țări au intrat în top 10 al piețelor de stocare cu baterii din UE, conform analizelor recente publicate de Aurora Energy Research și pv magazine. Ritmul de creștere a fost remarcabil.

Progresul Bulgariei în 2025 și începutul lui 2026:

• A instalat aproximativ 2,5 GWh de capacitate nouă de stocare cu baterii în 2025, ocupând locul 3 în UE după Germania (6,6 GWh) și Italia (4,9 GWh), conform datelor SolarPower Europe.
• A inaugurat BESS-ul de la Lovech, de 124,1 MW / 496,4 MWh, dezvoltat de Advance Green Energy cu o investiție de circa 75 milioane EUR.
• ContourGlobal a pus în funcțiune în ianuarie 2026 BESS-ul Maritsa, de 202 MW / 500 MWh, una dintre cele mai mari facilități standalone de stocare din Europa de Est.
• A stabilit o țintă națională de 10 GWh capacitate operațională de stocare în baterii până la sfârșitul lui 2026.

 

Traiectoria României în 2025 și 2026:

• La mijlocul lunii mai 2025 avea în funcțiune 240,7 MW / 404,9 MWh capacitate de stocare cu baterii, după care a accelerat.
• A ajuns la 494 MW / 914 MWh la finalul lunii decembrie 2025 (date Transelectrica).
• A depășit 599 MW / 1.130 MWh la finalul lunii martie 2026, cu 31 de instalații operaționale.
• A pus în funcțiune BESS-ul Florești al Nova Power & Gas, de 200 MW / 400 MWh, în prezent cea mai mare instalație individuală din țară.
• A intrat în top 5 al piețelor europene de baterii, cu 2,3 GWh adăugări anuale, conform unui grafic Ember din ianuarie 2026.

 

Dacă te oprești din citit aici, cursa pare strânsă. Bulgaria conduce la facilități individuale care fac titluri. România conduce la totalul proiectelor operaționale și la diversitatea portofoliului. Deci cine câștigă cu adevărat?

Punctele forte și punctele slabe ale Bulgariei

Povestea Bulgariei este una a scalării accelerate, cu sprijin masiv din subvenții. Țara a folosit Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ajutoare de stat consistente și un tender competitiv care a alocat aproape 9.713 MWh de capacitate viitoare. Proiectul Maritsa al ContourGlobal, finanțat prin inițiativa NextGenerationEU, a fost livrat pe un sit brownfield al unei centrale pe cărbune, într-un timp record.

Această împingere prin subvenții a alimentat o creștere impresionantă. Dar a creat și un risc de concentrare. Aurora Energy Research a avertizat la finalul lui 2025 că, din cei aproximativ 5 GW de capacitate BESS atribuiți Bulgariei, doar circa 1,8 GW vor fi probabil operaționali până la sfârșitul lui 2026, urmând să crească la aproape 3 GW până în 2030.

Cu alte cuvinte: raportul anunț-livrare nu este la fel de mare cum sugerează atribuirile. Boom-urile alimentate de subvenții pot livra rapid, dar pot și să se blocheze atunci când economia proiectelor depinde puternic de cicluri de granturi, de disponibilitatea siturilor brownfield și de vânturi favorabile de reglementare care s-ar putea să nu se mențină în a doua jumătate a deceniului.

Bulgaria încă nu are nici reglementări clare pentru BESS-urile comerciale și industriale (C&I) și nici un cadru complet dezvoltat pentru reglarea frecvenței, după cum a semnalat analiza Jinko EES la CISOLAR & GREEN BATTERY 2024.

Traiectoria României: titluri mai puține, structură mai solidă

România a avut mai puține comunicate de presă cu „cea mai mare din UE”. În schimb, a construit ceva ce investitorii prețuiesc în liniște mai mult: o piață structural atractivă, cu mai multe straturi de venituri, claritate reglementară reală și cel mai consistent portofoliu de proiecte din ECE.

Oportunitatea de arbitraj de preț este într-o clasă proprie. Conform cartografierii Synertics din 2025 a potențialului european pentru BESS, România conduce întreaga bază de date UE la spread-ul mediu zilnic de preț. Spread-ul mediu pe 2 ore a fost de 198 EUR/MWh, înaintea Greciei (195 EUR/MWh) și a Bulgariei (173 EUR/MWh). Analiza DNV din februarie 2026 a constatat că Maximum Daily Price Spread al României a atins 168 EUR/MWh în 2025, calificând acest nivel drept „excepțional de ridicat” după standardele europene.

Stiva de venituri din servicii de sistem este excepțional de bogată. DNV a raportat prețuri medii aFRR (sus și jos) apropiate de 9 EUR/MW pe oră și prețuri ale serviciilor FCR în jur de 70 EUR/MW pe oră, cel mai profitabil serviciu de sistem din model. Jucătorul american de servicii pentru rețea Nuvve estimează venituri de până la 500.000 USD per MW pe an în România, pe care o identifică drept una dintre piețele BESS cu cel mai mare randament din Europa continentală.

Potențialul total de venituri este printre cele mai bune din Europa. Modelarea PLEXOS a DNV, care optimizează dispecerizarea pe piețele angro și pe cele de sistem, a generat venituri anuale BESS între aproximativ 120 și 180 EUR per kW instalat, cu o estimare centrală de circa 140 EUR/kW/an.

Cadrul de reglementare se maturizează rapid. În 2025, România a eliminat dubla impozitare a energiei stocate, exceptând volumele de încărcare și descărcare de la tarifele de rețea. Ordinul ANRE 53/2024 a introdus o alocare competitivă și transparentă a capacității de rețea pentru proiectele de peste 5 MW, cu licitații începând din ianuarie 2026. Licitațiile de capacitate pentru stocarea la scară mare sunt și ele introduse din 2026, completând schema existentă de Contracte pentru Diferență (CfD).

Portofoliul este consistent și bine finanțat. O imagine non-exhaustivă:

• Guvernul român a aprobat o schemă de 150 milioane EUR prin Fondul pentru Modernizare (avizată de Comisia Europeană) pentru instalarea a 2.174 MWh de noi capacități de stocare, cu apel de proiecte în T2 2026.
• Un program municipal separat de 150 milioane EUR urmează să adauge 385 MW de capacitate BESS.
• R.Power construiește BESS-ul Scornicești de 127 MW / 254 MWh, cu GEN-I drept optimizator pe termen lung al activului.
• Dezvoltatori belgieni construiesc un proiect de 250 MW / 500 MWh la Gura Ialomiței, programat pentru punere în funcțiune la mijlocul lui 2026.
• Toki Power (Renalfa Solarpro) a achiziționat în decembrie 2025 un BESS standalone de 150 MW / 300 MWh.
• ENEVO și Sungrow au semnat un acord de implementare pentru 1 GWh, cu 440 MWh comandați pentru începutul lui 2026.
• Alive Capital a semnat un MoU de 2,5 GWh pe patru ani cu Sieyuan Electric.
• Hidroelectrica pregătește un BESS de 64 MW / 256 MWh la Porțile de Fier 2 pe Dunăre.
• Electrica a inițiat 15 proiecte BESS care însumează aproximativ 1 GWh.
• Monsson avansează un proiect de 2 GWh la Stupina, evaluat la 540 milioane EUR.

 

Randamentele pentru investitori sunt excepționale. Aurora Energy Research a anunțat public estimări de rate interne de rentabilitate cu două cifre pentru proiectele BESS standalone care intră pe piața românească încă din 2026, iar activele co-localizate ar putea fi și mai atractive după 2028.

Verdictul: să citim printre megawați

Bulgaria câștigă cursa titlurilor. România câștigă cursa structurală.

Pentru un investitor sau dezvoltator care se întreabă unde să aloce capital în ECE în 2026 și 2027, calculul este direct:

1. Volatilitate de preț: România are cel mai mare spread mediu zilnic de preț din UE. Acesta este cel mai important factor unic al economiei BESS-urilor merchant.
2. Adâncimea pieței de servicii de sistem: Piețele FCR și aFRR din România oferă unele dintre cele mai bogate randamente per MW din Europa continentală.
3. Claritate reglementară: Eliminarea dublei impozitări, licitațiile de capacitate și alocarea competitivă a capacității de rețea creează un mediu mai bancabil.
4. Diversitatea portofoliului: România are simultan utilități (Hidroelectrica, Electrica), IPP-uri locale (Nova Power & Gas, Monsson, R.Power), OEM-uri asiatici (Sungrow, Sieyuan) și sponsori financiari globali activi.
5. Randamente ajustate la risc: Aurora estimează rate interne de rentabilitate cu două cifre pentru BESS-urile standalone din România, iar Nuvve vede un potențial de venit de până la 500.000 USD per MW pe an.

 

Startul mai rapid al Bulgariei contează. Dar mai rapid nu înseamnă întotdeauna mai departe. Pe o piață ECE de stocare aflată în maturizare, unde atribuirile de capacitate încep să depășească economia livrabilă, combinația dintre volatilitatea structurală a prețurilor, piețele de servicii de sistem mai adânci și baza de investitori mai diversificată poziționează România drept cea mai solidă piață BESS pe termen lung din regiune.

Perspectiva Momentum Energy

La Momentum Energy, vedem România drept cea mai convingătoare oportunitate de stocare a energiei în baterii din Europa Centrală și de Est în acest moment, iar datele susțin această convingere.

Atunci când evaluăm o piață, ne uităm la aceleași fundamente care stau la baza oricărei investiții BESS de succes: spread-ul dintre prețurile de vârf și cele din afara orelor de vârf, adâncimea și predictibilitatea serviciilor de sistem, bancabilitatea cadrului de reglementare, maturitatea proceselor de racordare la rețea și diversitatea capitalului care intră în portofoliul de proiecte. La fiecare dintre aceste metrici, România se clasează la sau aproape de vârful clasamentului european.

Ce ne entuziasmează cel mai mult este că România face mișcările structurale potrivite la momentul potrivit. Eliminarea dublei impozitări, trecerea la alocarea competitivă a capacității în 2026, rolul în creștere al licitațiilor de capacitate și al Contractelor pentru Diferență, precum și deschiderea constantă a piețelor FCR și aFRR, indică toate aceeași concluzie: România nu mai este o piață BESS emergentă. Este una strategică.

Pentru dezvoltatori, EPC-iști, OEM-uri și investitori instituționali care vor să aloce capital în regiunea ECE, următoarele 24 de luni în România vor defini o generație de active de stocare la scara rețelei. Bulgaria va continua să livreze proiecte impresionante de prima pagină, iar noi dorim succes întregii regiuni. Dar pentru randamente ajustate la risc, flexibilitate în alegerea tehnologiei și durabilitate a veniturilor pe termen lung, opinia noastră este clară: România este destinația unde se duce capitalul inteligent, iar noi intenționăm să fim o parte semnificativă a acestei povești.