În martie 2026, Comisia Europeană a aprobat, în liniște, ceva ce ar putea remodela economia stocării în baterii la scară de rețea în întreaga Europă Centrală și de Est. România a primit undă verde pentru o schemă de subvenții de 150 de milioane de euro destinată finanțării stocării autonome în baterii, devenind prima măsură a țării aprobată în cadrul noului Cadru pentru Ajutoare de Stat al Pactului pentru Industria Curată al UE, cunoscut sub numele de CISAF.
Pentru dezvoltatorii, investitorii și traderii de energie care urmăresc regiunea, aceasta nu este doar o altă anunțare de tip grant. Licitația care urmează va contribui la stabilirea reperului pentru modul în care proiectele de stocare sunt finanțate, evaluate și remunerate în Europa Centrală și de Est în următorii doi ani. Iată ce conține de fapt schema, de ce contează momentul și de ce România a devenit, în liniște, una dintre cele mai atractive piețe de stocare din Europa.
Ce finanțează de fapt schema de 150 de milioane de euro
Structura este specifică, iar detaliile sunt cele care conturează oportunitatea.
Schema alocă 150 de milioane de euro (aproximativ 764 de milioane de lei) pentru a sprijini instalarea a cel puțin 2.174 MWh de capacitate nouă de stocare autonomă în baterii. Banii provin din Fondul pentru Modernizare al UE, iar beneficiarii sunt selectați printr-o licitație competitivă, nu pe principiul „primul venit, primul servit”.
Condițiile principale stabilesc cadrul comercial. Sprijinul este plafonat la aproximativ 69.000 de euro pentru fiecare MWh de capacitate de stocare instalată, finanțarea pe proiect este plafonată la 15 milioane de euro, iar ajutorul poate acoperi până la 100 la sută din costurile eligibile. Esențial, sprijinul vizează sisteme autonome, baterii care funcționează de sine stătător în loc să fie atașate unei centrale eoliene sau solare existente, ceea ce le oferă operatorilor flexibilitate deplină pentru a urmări cele mai valoroase surse de venit din rețea.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că apelul de proiecte urmează să fie lansat în al doilea trimestru din 2026, investițiile urmând a fi implementate până la sfârșitul anului 2030. Acest calendar este motivul pentru care licitația contează acum. Proiectele care depun oferte în 2026 sunt proiectele care vor defini profilul de risc și randament al pieței pe parcursul anilor 2027 și 2028.
De ce CISAF schimbă regulile jocului
Pentru a înțelege de ce această aprobare este semnificativă, trebuie să înțelegi cadrul din spatele ei.
CISAF, Cadrul pentru Ajutoare de Stat al Pactului pentru Industria Curată, a fost adoptat de Comisia Europeană la 25 iunie 2025 și este în vigoare până la 31 decembrie 2030. A înlocuit vechiul Cadru temporar de criză și tranziție, introdus ca răspuns la șocul energetic care a urmat invaziei Rusiei în Ucraina. Acolo unde vechiul cadru ținea de răspunsul la criză, CISAF ține de construirea unei baze industriale competitive, cu emisii nete zero, și simplifică și accelerează în mod deliberat regulile pentru sprijinul de stat acordat energiei curate, inclusiv stocării de electricitate.
În termeni practici, CISAF oferă statelor membre o cale mai rapidă, mai previzibilă și mai flexibilă de a direcționa fonduri publice către decarbonizare. Faptul că România este prima care îl folosește pentru stocarea în baterii este un semnal de intenție. Le transmite piețelor că țara intenționează să fie un adoptator timpuriu și agresiv al instrumentelor pe care UE tocmai le-a pus la dispoziție și că stocarea se află aproape de vârful listei sale de priorități.
Povestea randamentelor: de ce investitorii sunt atenți
Subvențiile singure nu creează o piață. Ceea ce face România interesantă este faptul că grantul se așază peste fundamente comerciale neobișnuit de solide.
Piața angro de energie a României a înregistrat unele dintre cele mai mari diferențe zilnice de preț din UE, cu o medie raportată a diferenței zilnice de aproximativ 168 de euro pe MWh în 2025. Această diferență este materia primă a veniturilor din arbitrajul bateriilor: cumperi ieftin când energia solară inundă rețeaua la prânz și vinzi scump la vârful de seară. O diferență mare și volatilă este exact mediul în care bateriile obțin cele mai bune randamente.
Pe lângă arbitraj, există o piață în dezvoltare rapidă pentru serviciile auxiliare și de echilibrare. Bateriile pot fi plătite de operatorul de transport Transelectrica pentru a furniza răspuns în frecvență și echilibrare, servicii care mențin stabilitatea rețelei pe măsură ce energia regenerabilă variabilă crește. Proiectele mari recente din România sunt construite tocmai în jurul acestui mix de arbitraj de piață și venituri din echilibrare, uneori structurate prin acorduri de optimizare cu traderi regionali de energie.
Subvenția reduce costul de capital inițial, diferența de arbitraj generează marja de tranzacționare, iar piața de echilibrare adaugă un al doilea strat de venituri. Pentru investitorii care își modelează randamentele, această combinație este rară într-o singură piață. Acesta este motivul pentru care dezvoltatori precum R.Power, Premier Energy, Aukera, Nova Power & Gas și Renalfa au făcut deja mișcări către active de stocare din România și de ce finanțatori precum BERD finanțează proiecte autonome mari în țară.
De ce România este locul potrivit pentru acest demers
Argumentul pentru România ca piață de top a stocării din Europa Centrală și de Est nu ține doar de o singură subvenție. Mai mulți factori structurali se aliniază.
Un boom al energiei regenerabile care are nevoie de stocare. Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, actualizat, al României vizează 38,3 la sută energie regenerabilă în consumul final de energie până în 2030. Țara a trecut printr-o dezvoltare solară și eoliană care a depășit ritmul rețelei sale, iar acest dezechilibru este principalul motor al cererii de baterii. Fără stocare, energia regenerabilă se irosește prin reducerea producției sau este împinsă în rețea în orele în care prețurile devin negative.
O rețea care are nevoie urgentă de flexibilitate. Transelectrica a semnalat că România are nevoie de stocare la scară mare pentru a menține stabilitatea frecvenței și a reduce riscul de pană de curent pe măsură ce energia regenerabilă crește. Reducerea producției regenerabile a atins aproximativ 150 GWh în 2024 și se preconizează că va crește fără intervenție. Stocarea nu este aici un moft. Operatorul de sistem o solicită, efectiv.
Dinamică solidă de politici și finanțare cumulată. Schema CISAF de 150 de milioane de euro este unul dintre mai multe mecanisme de sprijin. Planul Național de Redresare și Reziliență al României a finanțat deja mai multe proiecte de stocare, iar la sfârșitul anului 2025 guvernul a lansat un program separat de 150 de milioane de euro destinat adăugării a 385 MW de capacitate de baterii la nivel municipal. Din ianuarie 2026, o nouă licitație de capacitate pentru racordarea la rețea a înlocuit vechiul sistem „primul venit, primul servit”, o reformă menită să aducă mai multă ordine într-un portofoliu de dezvoltare aglomerat. Direcția este consecventă: mai multă stocare, mai repede.
O piață care se dovedește deja. Active reale funcționează acum. Nova Power & Gas a pus în funcțiune o instalație de 201 MW / 402 MWh, cel mai mare sistem autonom din țară, și are planuri pentru capacități substanțial mai mari. Proiecte din gama 250 MW până la 500 MWh și peste aceasta au fost anunțate și finanțate. Aceasta nu mai este o piață pe hârtie, iar viabilitatea comercială a stocării din România este demonstrată în timp real.
Luate împreună, un surplus de energie regenerabilă care necesită echilibrare, un operator de rețea care solicită stocare, cele mai mari diferențe de arbitraj din UE, o piață de echilibrare în dezvoltare și acum o subvenție susținută de CISAF conturează un argument credibil potrivit căruia România este una dintre cele mai bine poziționate piețe de stocare din regiune, nu doar un simplu participant la ea.
La ce să fii atent în licitație
Detaliile apelului din T2 2026 vor arăta cum vor decurge următorii doi ani. Aspectele care merită urmărite sunt nivelul de competiție pentru grantul plafonat, modul în care plafonul de 69.000 de euro pe MWh interacționează cu scăderea costurilor hardware ale bateriilor, dacă noua licitație de racordare la rețea accelerează sau încetinește calendarele proiectelor și cum se mențin ipotezele privind veniturile de piață pe măsură ce intră în funcțiune mai multă capacitate, iar diferențele de arbitraj se comprimă potențial. Proiectele care câștigă în 2026 și își modelează randamentele în mod conservator în raport cu această comprimare sunt cele care au cele mai mari șanse de a livra.
Perspectiva Momentum Energy
La Momentum Energy, vedem schema CISAF din România drept unul dintre cele mai clare semnale de până acum că stocarea din Europa Centrală și de Est a trecut de la speculație la o clasă de active finanțabilă.
Câteva aspecte ne atrag atenția. În primul rând, structura este inteligentă. Prin finanțarea sistemelor autonome, nu doar a celor co-localizate, România sprijină cea mai flexibilă și mai capabilă comercial formă de stocare, cea care poate face liber arbitraj și poate furniza servicii de echilibrare fără a fi legată de un singur producător. În al doilea rând, subvenția nu susține o piață slabă. Ea accelerează una puternică. Diferențele de arbitraj, cererea de echilibrare și nevoia structurală de flexibilitate a rețelei ar face stocarea din România atractivă chiar și cu un sprijin mai redus. Grantul nu face decât să accentueze randamente deja atractive și să aducă proiectele mai aproape în timp. În al treilea rând, acesta este un moment de tip șablon. Fiind prima măsură CISAF a României, această licitație va fi studiată îndeaproape de piețele vecine, iar randamentele pe care le produce vor influența modul în care este evaluat capitalul pentru stocare în întreaga regiune.
Lecția mai amplă este că centrul de greutate al oportunității de stocare din Europa se deplasează spre est. Piețele occidentale consacrate rămân importante, dar combinația dintre volatilitate ridicată, creșterea rapidă a energiei regenerabile și noile reguli favorabile privind ajutoarele de stat plasează ferm România și vecinii săi din Europa Centrală și de Est pe hartă. Pentru oricine alocă capital sau planifică proiecte în domeniul stocării, următorii doi ani din România vor fi instructivi, iar noi vom urmări îndeaproape licitația din T2 2026.
Pentru dezvoltatorii și investitorii care își cântăresc următoarea mișcare, concluzia este simplă. Fereastra definită de această licitație este îngustă, fundamentele din spatele ei sunt solide, iar proiectele care acționează din timp și modelează cu atenție sunt cele mai bine plasate pentru a valorifica potențialul de creștere.
