România încearcă să își rezolve congestia rețelei făcând ca rezervările pe hârtie să devină costisitor de păstrat, iar pe 14 iulie această notă de plată ajunge la scadență.
Ani la rând, cel mai mare blocaj pentru dezvoltarea parcurilor fotovoltaice și eoliene din țară nu a fost soarele, vântul sau capitalul. A fost disciplina cozii de așteptare. Capacitatea de rețea era rezervată mai repede decât era vreodată construită, iar rezervările care blocau sistemul rareori se transformau în megawați. Ordinul 15/2026, publicat de autoritatea națională de reglementare în energie ANRE în Monitorul Oficial pe 25 mai 2026, este instrumentul conceput pentru a debloca acest restant. Pentru dezvoltatorii fără capital angajat, este un termen-limită. Pentru capitalul instituțional, este un punct de intrare.
Ce schimbă de fapt Ordinul 15/2026
Reforma rescrie economia păstrării capacității de rețea în România.
Conform Ordinului 15/2026, dezvoltatorii cu contracte de racordare semnate înainte de 25 mai 2026 pentru proiecte de peste 1 MW au termen până la 25 mai 2027 pentru a obține o Autorizație de Înființare. Oricine s-a înregistrat pentru alocarea de capacitate înainte de intrarea în vigoare a ordinului are termen până la 14 iulie 2026 pentru a depune o garanție bancară de 20.000 €/MW. Garanția trebuie să fie irevocabilă, necondiționată și executabilă la prima cerere a ANRE. Nu este o formalitate. Este un test de lichiditate.
Cifrele principale merită citite cu atenție, pentru că trădează intenția:
- Garanția legată de tariful de racordare la rețea crește de la 5% la 20% din valoarea tarifului (fără TVA).
- Licitațiile pentru alocarea capacității necesită un depozit de 20.000 €/MW pentru runda din 2026, prima licitație fiind așteptată în octombrie 2026.
- Obținerea unei Autorizații de Înființare implică acum o garanție separată de aproximativ 30 €/kW, adică 30.000 €/MW, valabilă până la punerea în funcțiune a centralei.
- Pentru proiectele noi de peste 1 MW, Autorizația de Înființare trebuie obținută în termen de 12 luni de la semnarea contractului de racordare și nu mai târziu de 18 luni de la data avizului tehnic de racordare (ATR). Dacă se ratează termenul, ATR-ul este anulat, contractul de racordare se reziliază automat, iar garanția se pierde.
În schimbul costului de intrare mai ridicat, ANRE oferă dezvoltatorilor serioși mai mult spațiu de construcție: valabilitatea minimă a unui ATR se dublează de la 12 la 24 de luni, iar fereastra pentru a solicita o prelungire a valabilității crește de la 30 la 60 de zile. Mesajul este constant pe tot parcursul ordinului. Proiectele reale primesc mai mult timp. Cele speculative primesc un preț pe care nu îl pot ignora.
Iată cifra care explică de ce a acționat ANRE
Sub vechea garanție de 5%, doar 12% dintre proiecte au ajuns să semneze un contract de racordare. Aproximativ 3% au ajuns până la o autorizație de construire. În jur de 1% au ajuns la o Autorizație de Înființare.
Vechiul filtru nu separa dezvoltatorii reali de rezervările pe hârtie. Acesta este calibrat prin preț tocmai pentru asta.
Amploarea distorsiunii se vede mai ușor la nivel de sistem. Capacitatea de rețea rezervată în România crescuse la aproximativ 80.000 MW față de o nevoie realistă pe termen scurt de circa 9.000 MW, iar potrivit chiar guvernului, mai puțin de 10% din capacitatea de rețea alocată ajunsese la o investiție efectivă. Președintele ANRE, George Niculescu, a fost tranșant: garanția de 5% nu a fost niciodată suficientă pentru a separa proiectele care blochează capacitatea de cele care o construiesc. Premierul Ilie Bolojan a formulat logica în termeni simpli: companiile care își finalizează proiectele își primesc garanțiile înapoi, în timp ce cele care nu au intenționat niciodată să investească își pierd depozitele și eliberează accesul pentru ceilalți.
Congestia rețelei din România a fost mereu parțial sintetică, o funcție a capacității rezervate pe care nimeni nu intenționa să o construiască. Ordinul 15/2026 este o încercare de a face ca această congestie sintetică să dispară.
De ce presiunea creează o oportunitate pentru capital
Pentru fondurile instituționale, diferența dintre capacitatea rezervată și capacitatea reală este oportunitatea.
Dezvoltatorii fără capital angajat se confruntă acum cu o cerere de numerar pe care nu o pot acoperi, iar drepturile lor de capacitate expiră dacă nu găsesc un partener la timp. Sunt de așteptat două valuri de vânzări forțate: unul înainte de 14 iulie 2026 și altul înainte de mai 2027. Cumpărătorii cu capital obțin parcuri fotovoltaice și eoliene în fază avansată la un preț redus, adesea cu cele mai dificile etape de autorizare deja depășite. Practic, apare un val de proiecte și parcuri fotovoltaice de vânzare care, până acum, nu ar fi ajuns pe piață. Reforma transformă efectiv o problemă de autorizare într-un flux de tranzacții, iar contrapărțile din partea vânzătorului sunt motivate de un ceas, nu de o evaluare.
Aici reforma încetează să mai fie o poveste despre conformitate și devine o poveste despre investiții. Proiectele care merită deținute au fost mereu cele cu progres real către construcție. Ordinul 15/2026 face aceste proiecte mai ușor de identificat, pentru că elimină rezervările care oricum nu aveau să se miște.
De ce România rămâne locul potrivit pentru a investi
Ar fi o greșeală să interpretăm reguli mai stricte drept o piață în răcire. Sub reglementare se întâmplă exact opusul.
România a adăugat aproximativ 1,5 GW de energie solară doar în primele cinci luni din 2026 și este pe cale să își doboare recordul de instalări pentru al doilea an consecutiv. Stocarea energiei electrice în baterii a depășit pragul de 1 GWh și urcă spre 500 MW de putere instalată, în condițiile în care necesarul național de stocare este estimat la 10 până la 20 GWh până în 2030. Ministerul Energiei estimează că sunt necesare investiții energetice de aproximativ 127 de miliarde € pe parcursul deceniului, iar banii sosesc deja: aproximativ 3 miliarde € din Fondul de Modernizare al UE susțin o rundă de Contracte pentru Diferență care acoperă circa 3.472 MW, alături de o schemă dedicată de 150 de milioane € pentru stocarea autonomă în baterii.
Geografia întărește argumentul. Dobrogea deține unele dintre cele mai puternice resurse eoliene onshore din sud-estul Europei, iar regiuni sudice precum Muntenia combină o iradiere solară competitivă cu apropierea de consum. Costurile de teren și de dezvoltare rămân mult sub cele din piețele mature din Europa de Vest, precum Germania, Țările de Jos și Franța, în timp ce România păstrează protecțiile de reglementare ale pieței unice a UE. Adăugați un cadru de Contracte pentru Diferență care oferă certitudine a veniturilor pe termen lung și o eliminare treptată a cărbunelui vizată pentru 2032, iar cererea structurală pentru capacitate nouă curată nu mai este pusă la îndoială.
Fluxul de capital reflectă deja acest lucru. KKR, Greenvolt și Renovatio construiesc peste 250 MW de energie eoliană în Ialomița, pentru mai mult de 400 de milioane €. Proiectul din România al Sanko Enerji dezvoltă un parc eolian de 403 MW în Tulcea, evaluat la aproximativ 800 de milioane €. HELLENiQ Renewables, BERD și o serie de dezvoltatori pan-europeni și nordici plasează capital în eolian, solar și stocare. Cererea pentru active românești bine structurate este reală. Ceea ce a lipsit a fost o modalitate curată de a separa aceste active de zgomot.
Ce urmărim în continuare
Întrebarea deschisă este dacă capacitatea eliberată se deblochează efectiv acolo unde este nevoie. Transelectrica publică hărți ale capacității de racordare care sunt actualizate lunar, iar acestea sunt locul unde se poate urmări dacă se redeschide cu adevărat capacitate în Dobrogea și Muntenia sau dacă aceasta este pur și simplu reabsorbită de următoarea coadă de depuneri speculative. Dacă hărțile arată un spațiu real revenind în cele mai puternice zone eoliene și solare, Ordinul 15/2026 își va fi făcut treaba. Dacă coada se reumple cu același tip de rezervări pe care a fost conceput să le elimine, reforma va avea nevoie de o a doua iterație.
Deocamdată, direcția este clară. România repreționează accesul la rețeaua sa astfel încât capacitatea să ajungă la dezvoltatorii și investitorii care chiar construiesc. Aceasta este o piață mai sănătoasă, nu una mai mică.
Perspectiva Momentum Energy
La Momentum Energy, interpretăm Ordinul 15/2026 ca pe un filtru, nu ca pe o barieră. O garanție de 20.000 €/MW este un obstacol semnificativ pentru o firmă-fantomă care păstrează capacitate pe speranță. Este o eroare de rotunjire pentru un investitor disciplinat cu un plan real de construcție. Această asimetrie este exact scopul urmărit și lucrează în favoarea capitalului angajat.
Concentrarea noastră pentru următoarele douăsprezece luni este pe cele două ferestre de lichiditate create de reformă: perioada până la 14 iulie 2026 și intervalul mai lung până în mai 2027. Ambele vor scoate la suprafață proiecte în fază avansată ai căror sponsori inițiali nu pot acoperi cererea de numerar, iar cele mai bune dintre aceste active poartă un progres de autorizare care ar dura ani întregi de reprodus de la zero. Preferăm să achiziționăm progres dovedit la un preț rezonabil decât să rezervăm capacitate brută și să sperăm că rețeaua cooperează.
Vrem, de asemenea, să fim obiectivi în privința riscului. Organizații din industrie, inclusiv asociațiile eoliene și fotovoltaice din România, au avertizat că garanțiile mai mari ar putea crește costurile și încetini o parte din dezvoltare, iar această îngrijorare merită analizată corect. Reforma va reuși doar dacă capacitatea eliberată este realocată cu adevărat, nu reciclată într-o nouă coadă speculativă. Vom urmări hărțile lunare de capacitate ale Transelectrica la fel de atent ca oricine.
Concluzia noastră este simplă. România combină vânt de calitatea celui din Dobrogea, energie solară competitivă, sprijin pentru venituri susținut de UE și costuri sub cele din Europa de Vest, iar acum remediază singura deficiență structurală care a ținut piața pe loc. Pentru investitorii care se pot mișca cu capital și convingere, această combinație face din România una dintre cele mai atractive piețe de energie regenerabilă din Europa în acest moment.
