În mai 2026, Ordinul ANRE nr. 9/2026 a adus comunităților de energie din România ceva ce nu au avut până acum: acces direct la piața angro de electricitate, acces la piața de echilibrare și dreptul de a trata stocarea în baterii ca pe o sursă de venit, nu ca pe un cost care stă degeaba. În spatele limbajului de reglementare se ascunde o piață nouă, cu adevărat reală, și un model de afaceri pe care aproape nimeni nu l-a construit încă în România la scară mare: agregarea.
Pentru furnizorii de energie, agregatori, parcuri industriale, primării și operatorii de stocare, aceasta nu este o simplă notificare de conformitate. Este un semnal clar de intrare pe piață. România are acum, pe hârtie, un traseu legal aproape complet, de la panoul fotovoltaic individual, la comunitatea de energie înregistrată, până la participarea comercială, agregată, la piața organizată. Dacă cineva va construi o afacere reală pe acest traseu este, însă, întrebarea mai interesantă.
Ce schimbă, de fapt, Ordinul ANRE 9/2026
Publicat în Monitorul Oficial nr. 384, pe 7 mai 2026, și aplicabil de la data publicării, ordinul vizează comunitățile de energie regenerabilă și comunitățile cetățenești de energie înregistrate, nu prosumatorii individuali. Principalele schimbări sunt:
- Comunitățile de energie pot vinde surplusul de electricitate direct pe piața angro, în aceleași condiții ca orice producător profesionist, și pot cumpăra energie în numele membrilor lor.
- Comunitățile câștigă acces la piața de echilibrare și la alte piețe organizate, plus dreptul de a încheia contracte bilaterale în afara piețelor organizate.
- Stocarea în baterii deținută de comunitate sau de membrii săi poate fi oferită operatorilor de rețea ca serviciu de flexibilitate sau de echilibrare, transformând bateriile dintr-un cost într-o sursă de venit.
- Comunitățile pot participa direct, ceea ce presupune licențele corespunzătoare, sau indirect, printr-un agregator sau intermediar, pe bază de contract.
- Comunitățile trebuie să își asume răspunderea financiară pentru diferența dintre energia estimată și cea livrată efectiv, adică dezechilibrul, sau pot transfera contractual această răspundere către o parte responsabilă cu echilibrarea, cum ar fi un agregator.
Obligațiile de licențiere depind de activitate: producția, furnizarea, tranzacționarea, agregarea sau operarea comercială a stocării pot atrage fiecare o licență separată. Capacitatea cumulată de producție și stocare sub 1 MW este exceptată, iar alte excepții se aplică asociațiilor de proprietari, ONG-urilor, asociațiilor și fundațiilor, în funcție de modul în care folosesc energia. Un act normativ ulterior, Ordinul ANRE nr. 50 din 25 iunie 2026, a creat Registrul Național al Comunităților de Energie: comunitățile trebuie să se înregistreze în termen de 30 de zile de la dobândirea personalității juridice, înregistrarea târzie este permisă dar este semnalată în registru, iar registrul a devenit funcțional abia din prima zi a lunii următoare intrării în vigoare a ordinului respectiv.
O modificare separată, dar conexă, intră în vigoare pe 1 octombrie 2026: un amendament la regulamentul de furnizare a energiei electrice oferă primăriilor două modalități formale de a aloca energia produsă local între membrii comunității, fie proporțional cu consumul fiecărui punct, fie prin cote fixe stabilite în regulamentul propriu de funcționare al comunității, și obligă furnizorii să ofere fiecărui client acces online, gratuit și detaliat, la propriile date de consum, cu alerte automate atunci când un client depășește 80% din consumul lunar estimat.
De ce este o oportunitate reală pentru agregatori, nu doar o obligație de conformitate
Schimbarea de reglementare vine peste o bază de generare distribuită care deja crește rapid. La sfârșitul lunii martie 2026, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România, APCE, număra aproximativ 305.000 de prosumatori, circa 3,4 GW de capacitate fotovoltaică instalată și 800 MW de stocare în baterii, la o investiție cumulată de aproape 2,2 miliarde de euro. Creșterea nu a încetinit: APCE a înregistrat 15.000 de prosumatori noi doar în decembrie și ianuarie și estimează că România va depăși 400.000 de prosumatori până la finalul lui 2026.
Aproape toată această capacitate se află în spatele unor contoare individuale, prea mică și prea fragmentată pentru a fi tranzacționată direct pe piața angro sau pe piața de echilibrare. Exact acesta este golul pe care agregarea este menită să îl acopere: gruparea multor poziții mici și fragmentate într-una singură, suficient de mare și suficient de predictibilă pentru a fi vândută pe piețele organizate.
Un al doilea impuls de reglementare vine dinspre partea de consum. Piața de flexibilitate planificată de Transelectrica, a cărei consultare publică s-a încheiat în decembrie 2025 și care este așteptată să fie lansată în primăvara lui 2026, va plăti consumatorii mari, iar în cele din urmă și gospodăriile, prin intermediul agregatorilor, pentru reducerea consumului în licitații organizate cu o zi înainte, furnizorii fiind obligați să transfere cel puțin jumătate din acest venit către clienții finali care chiar au redus consumul.
Modelul de afaceri nu este doar teoretic. VoltLink, un agregator licențiat de ANRE în ianuarie 2025 și susținut de Therme Group, gestionează deja producția, consumul și stocarea pentru clienți industriali mari și își prezintă rolul fără ocolișuri: după cum a spus CEO-ul Viorel Beltechi, agregarea devine esențială pentru oricine vrea să fie un jucător activ pe piețele de echilibrare și de servicii de sistem, nu doar un simplu platitor de preț.
Cine ar trebui să se uite acum la această piață
- Furnizorii de energie care au deja o bază de clienți licențiată au cel mai direct traseu de extindere: adăugarea unui serviciu de agregare sau de parte responsabilă cu echilibrarea peste relația de furnizare deja existentă.
- Platformele dedicate de agregare și flexibilitate au o oportunitate reală de piață nouă: ușa de reglementare este deschisă, iar concurența existentă este încă subțire.
- Parcurile industriale și consumatorii industriali mari cu producție sau stocare proprie pot monetiza acum flexibilitatea în mod direct, sau pot forma o comunitate împreună cu unitățile învecinate pentru a atinge o scară la care piața organizată chiar tranzacționează.
- Primăriile câștigă un instrument concret, susținut și de obiectivul REPowerEU de a avea cel puțin o comunitate de energie în fiecare localitate cu peste 10.000 de locuitori, pentru a transforma consumul clădirilor publice într-un portofoliu gestionat, bugetat și, potențial, generator de venituri.
- Operatorii de stocare câștigă o a doua sursă de venit: servicii de echilibrare și flexibilitate, pe lângă arbitrajul clasic de energie sau în locul acestuia.
Ce ar putea încetini lucrurile
Propriul istoric de execuție al ANRE este cel mai clar motiv de precauție. Autoritatea de reglementare a avut nevoie de aproximativ nouă luni pentru a publica procedura de înregistrare a comunităților de energie, procedură pe care actorii din piață o așteptau încă de la finalul lui 2025, atrăgând critici publice din partea președintelui APCE, Dan Pîrșan, care a numit acest lucru nouă luni pentru ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă operațiune administrativă. Din relatările despre acest episod reiese și că ANRE a încercat inițial să își extindă rolul de la simplu registrator la evaluator al regulamentelor interne ale comunităților, un model mai apropiat de cel, mai restrictiv, al Belgiei, decât de multe alte state din UE care nu impun deloc o obligație de înregistrare, înainte de a renunța la această abordare în urma reacțiilor primite.
Răspunderea pentru echilibrare este, la rândul ei, o competență operațională reală, nu doar hârtii de completat. O comunitate sau un agregator care își estimează greșit poziția plătește dezechilibrul din propria marjă, iar pragurile de licențiere detaliate, linia de excepție de 1 MW, excepțiile separate pentru asociațiile de proprietari și ONG-uri, înseamnă că primii jucători vor avea nevoie de expertiză reală de reglementare și de prognoză, nu doar de un tablou de bord software.
Este România locul potrivit pentru a construi o afacere de agregare
Deschiderea pieței angro și a pieței de echilibrare pentru comunitățile de energie nu este o inițiativă exclusiv românească, Comisia Europeană împinge în aceeași direcție în toată UE, prin REPowerEU. Ce este mai specific pentru România este combinația dintre o bază de generare distribuită care crește mai repede decât în majoritatea țărilor vecine, cu peste 40% pe an în capacitate, și un traseu legal care merge acum, cel puțin pe hârtie, de la panoul fotovoltaic individual, prin comunitatea înregistrată, până la participarea comercială agregată pe piață. Această combinație nu este comună astăzi în Europa Centrală și de Est. Dacă se va transforma într-o piață matură va depinde de cât de repede trece ANRE de la scrierea regulilor la aplicarea lor predictibilă, iar propriul istoric al autorității în privința registrului de înregistrare este motivul pentru care, în acest moment, oportunitatea și piața dovedită rămân două lucruri diferite.
Perspectiva Momentum Energy
Citim acest lucru ca pe unul dintre cele mai concrete semnale de intrare pe piață pe care reglementarea din energie din România le-a produs în ultimul an. Baza de generare distribuită există deja, aproape 3,4 GW de capacitate fotovoltaică a prosumatorilor și 800 MW de stocare nu au apărut peste noapte, și a stat, în mare parte, în afara piețelor organizate pur și simplu pentru că nimeni nu o putea tranzacționa la scară. Ordinul ANRE 9/2026, împreună cu piața de flexibilitate a Transelectrica, oferă acestei capacități un traseu legal către piață. Companiile care se mișcă primele, pe zona de licențiere, capacitate de prognoză și contracte reale de parte responsabilă cu echilibrarea, sunt cele care vor defini, cel mai probabil, cum arată agregarea în România înainte ca piața concurențială să se aglomereze. Urmărim îndeaproape ritmul propriu al ANRE de înregistrare și aplicare a regulilor, pentru că acesta, mai mult decât textul ordinului în sine, va determina cât de repede se deschide, în realitate, această oportunitate.
Dacă furnizezi energie, agregi, sau operezi stocare ori producție proprie în România, unde vezi cel mai realist și mai rapid traseu către tranzacționare printr-o structură de comunitate sau de agregator? Ne interesează cum evaluează și alții riscul de răspundere pentru echilibrare pe care îl creează această schimbare.
