Energia solară se extinde rapid în întreaga Europă. Costurile au scăzut, cererea din partea companiilor a crescut, iar guvernele promovează obiective ambițioase de decarbonizare. Totuși, pe măsură ce capacitatea de energie regenerabilă se accelerează, apare tot mai clar o nouă provocare operațională: nu fiecare megawatt care poate fi produs poate fi întotdeauna livrat în rețea.
Acest fenomen, cunoscut sub numele de curtailment (restricționarea producției), apare atunci când generarea de energie regenerabilă este redusă deoarece rețeaua nu poate absorbi întreaga cantitate de electricitate disponibilă. Subiectul devine tot mai frecvent discutat în sistemele energetice europene.
Sectorul solar din România crește rapid, dar, la fel ca în multe piețe emergente de energie regenerabilă, începe să se confrunte cu întrebări legate de pregătirea rețelei, flexibilitatea infrastructurii și integrarea în sistemul energetic. Pe măsură ce capacitatea solară se extinde, problema principală nu mai este doar câtă capacitate poate fi construită, ci cât de eficient poate fi integrată aceasta în sistemul energetic.
Așadar, devine curtailment-ul rețelei noua normalitate pentru energia solară în România, sau este doar o provocare temporară într-o piață aflată în rapidă evoluție?
1) Extinderea energiei regenerabile avansează mai rapid decât modernizarea rețelei
Sectorul energiei regenerabile din România a intrat într-o nouă fază de creștere. Energia solară, în special, a înregistrat o expansiune semnificativă în ultimii ani.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Regenerabilă (IRENA), capacitatea solară a României a crescut considerabil în 2024, proiectele de mari dimensiuni și instalațiile distribuite contribuind la noile adăugiri. Acest lucru reflectă o tendință mai amplă la nivel european, unde scăderea costurilor tehnologice și politicile de sprijin mai puternice accelerează dezvoltarea energiei solare.
În același timp, modernizarea infrastructurii de rețea tinde să evolueze mai lent decât ciclurile de dezvoltare ale proiectelor regenerabile. Rețelele de transport și distribuție necesită procese lungi de autorizare, studii tehnice complexe și investiții de capital substanțiale.
Acest lucru creează o tensiune structurală:
- proiectele solare pot fi construite relativ rapid
- consolidarea rețelei necesită ani pentru planificare și implementare
Ca urmare, sistemele energetice din multe țări se confruntă cu perioade în care producția de energie regenerabilă depășește capacitatea de transport sau flexibilitatea sistemului.
2) Curtailment-ul devine o problemă la nivel european
România nu este singura țară care se confruntă cu riscuri de curtailment. În întreaga Europă, restricționarea producției de energie regenerabilă devine un instrument tot mai vizibil de gestionare a sistemului energetic.
Agenția Internațională pentru Energie (IEA) a raportat că restricționarea energiei regenerabile a depășit 10 TWh în Uniunea Europeană în 2024, reflectând congestia tot mai mare a anumitor rețele și perioadele de supraproducție. Aceste situații apar atunci când producția ridicată de energie regenerabilă coincide cu o cerere redusă sau cu capacitate limitată a rețelei.
Curtailment-ul poate apărea din mai multe motive:
- congestia rețelei între zonele de producție și cele de consum
- capacitate limitată de transport transfrontalier
- resurse insuficiente de stocare sau flexibilitate
- necesități de echilibrare a sistemului în perioade cu producție solară ridicată
Pe măsură ce ponderea energiei regenerabile crește, aceste provocări devin mai degrabă operaționale decât tehnologice.
3) Portofoliul de proiecte solare din România se extinde rapid
Portofoliul de proiecte solare din România a crescut semnificativ pe măsură ce investitorii revin pe piață.
Țara vizează instalarea a mai multor gigawați de capacitate regenerabilă prin schema de sprijin Contracts for Difference (CfD), care urmărește implementarea a aproximativ 5 GW de proiecte solare și eoliene prin licitații competitive în următorii ani.
Dezvoltarea energiei solare este susținută și de:
- finanțarea europeană prin mecanismul de redresare și reziliență
- investiții private în proiecte utility-scale
- creșterea rapidă a sistemelor fotovoltaice comerciale și industriale pe acoperișuri
Potrivit analizelor de piață, capacitatea regenerabilă a României ar putea crește puternic până la sfârșitul deceniului, pe măsură ce noi proiecte solare intră în construcție și operare.
Totuși, creșterea rapidă a proiectelor pune presiune asupra infrastructurii rețelei, în special în regiunile unde mai multe proiecte solicită conectarea la aceleași stații electrice.
4) Congestia rețelei și cozile de conectare devin critice
Pentru dezvoltatori, cea mai imediată provocare este adesea disponibilitatea conectării la rețea.
Proiectele solare necesită un permis tehnic de racordare la rețea, cunoscut în România sub numele de ATR (Aviz Tehnic de Racordare), înainte de a putea avansa către construcție și finanțare. Pe măsură ce dezvoltarea regenerabilă accelerează, obținerea acestor avize devine tot mai competitivă.
Mai mulți factori contribuie la riscurile de congestie:
- capacitate limitată în stațiile existente
- necesitatea de modernizare identificată în studiile de rețea
- concentrarea proiectelor în zone cu resurse solare ridicate
- timpi lungi de livrare pentru transformatoare și echipamente de rețea
În unele cazuri, proiecte care par viabile din punct de vedere tehnic pot întârzia sau pot fi supuse restricțiilor de producție dacă sunt necesare modernizări ale rețelei.
Aceste limitări pot conduce la curtailment în perioadele în care producția depășește capacitatea sigură de transport a rețelei.
5) Integrarea energiei solare depinde tot mai mult de flexibilitate
Pe măsură ce ponderea energiei solare crește, integrarea eficientă a energiei regenerabile necesită mai mult decât adăugarea de capacitate de producție.
Integrarea eficientă implică de obicei mai multe măsuri complementare:
Stocarea în baterii
Stocarea energiei poate muta producția solară din vârful de la prânz către perioadele de consum de seară.
Proiecte hibride
Combinarea energiei solare cu stocarea sau alte tehnologii poate reduce presiunea asupra rețelei.
Rețele de transport mai puternice
Noile linii de transport ajută la transferul energiei din zonele de producție către centrele de consum.
Design flexibil al pieței de energie
Piețele care recompensează flexibilitatea ajută la echilibrarea cererii și ofertei.
Fără aceste măsuri, chiar și proiectele solare competitive din punct de vedere al costurilor pot întâmpina limitări operaționale în perioadele cu producție ridicată.
6) Curtailment-ul nu reprezintă neapărat un eșec al energiei solare
Este important de înțeles că restricționarea producției nu este un fenomen specific doar energiei solare și nici nu indică neapărat un design defectuos al sistemului.
În multe cazuri, curtailment-ul funcționează ca un instrument temporar de echilibrare, pe măsură ce rețelele se adaptează la niveluri mai ridicate de energie regenerabilă.
Pe măsură ce sistemele energetice se îndepărtează de combustibilii fosili, accentul operațional se mută către:
- îmbunătățirea flexibilității rețelei
- consolidarea rețelelor de transport
- implementarea sistemelor de stocare
- optimizarea semnalelor de piață pentru producție și consum
Aceste ajustări necesită timp. În această perioadă de tranziție, un anumit nivel de curtailment este de așteptat în multe sisteme energetice cu pondere mare de energie regenerabilă.
România: o piață solară care intră în faza de integrare
Sectorul solar din România trece de la o fază timpurie de creștere la una mai operațională.
Țara dispune de resurse solare solide, interes investițional în creștere și cadre de politică favorabile, cum ar fi schema CfD. În același timp, provocările legate de integrare — pregătirea rețelei, capacitatea de conectare și flexibilitatea sistemului — devin tot mai vizibile.
Acest model este similar cu cel observat în multe piețe europene care își extind rapid capacitatea de energie regenerabilă.
Schimbarea esențială este că succesul proiectelor depinde din ce în ce mai mult de calitatea integrării în sistem, nu doar de economia proiectului.
Dezvoltatorii care înțeleg din timp constrângerile rețelei, planifică atent strategiile de conectare și iau în considerare soluții hibride sau de stocare vor fi probabil mai bine poziționați pe măsură ce piața evoluează.
Perspectiva Momentum Group
La Momentum Group, vedem curtailment-ul nu ca pe un semn că dezvoltarea energiei solare încetinește, ci ca pe un indicator că implementarea energiei regenerabile intră într-o nouă etapă de maturitate.
Pe măsură ce ponderea energiei solare crește, avantajul competitiv se mută de la simpla dezvoltare a proiectelor către proiectarea unor proiecte care se integrează eficient în sistemul energetic.
Pentru România, fundamentele rămân solide: interesul investitorilor crește, sprijinul politic se îmbunătățește, iar portofoliul de proiecte solare continuă să se extindă. Totuși, următoarea etapă de dezvoltare a pieței va depinde în mare măsură de proiecte concepute cu atenție la condițiile rețelei, de investiții mai puternice în infrastructura energetică și de implementarea soluțiilor de flexibilitate, precum stocarea energiei.
Curtailment-ul poate apărea mai frecvent pe termen scurt, dar ar trebui privit ca parte a procesului mai amplu de integrare a unui sistem energetic regenerabil aflat în rapidă expansiune.
Referințe
- International Energy Agency (IEA). (2025). Renewables 2025 – Analysis and Forecast to 2030.
- International Renewable Energy Agency (IRENA). (2025). Renewable Capacity Statistics 2025.
- European Commission. (2024). Electricity Market Integration and Renewable Curtailment in the EU.
- Energy Industry Review. (2024). Romania’s Renewable Energy Expansion and Grid Challenges.
- WindEurope & SolarPower Europe. (2025). European Renewable Energy Market Outlook.
