Atunci când șapte dintre cele mai prudente bănci din Europa se aliniază în spatele unui singur proiect solar, încetează să mai fie un semnal de piață și devine un verdict de piață.
În martie 2026, producătorul independent de energie cu sediul în Austria, Enery, a finalizat închiderea financiară a unei finanțări verzi sindicalizate de 460 de milioane de euro pentru proiectul său hibrid solar și de stocare Ogrezeni, din județul Giurgiu. Cifrele de top sunt impresionante în sine: 761 MWp de capacitate solară, peste 1 GWh de stocare în baterii, suficientă energie curată pentru aproximativ 684.000 de gospodării și aproximativ 303.000 de tone de emisii CO₂ evitate anual. Dar detaliul cu adevărat revelator se află în lista creditorilor.
UniCredit a acționat ca Global Coordinator, Sustainability Coordinator și Bookrunner. Grupul Intesa Sanpaolo, prin Intesa Sanpaolo Bank România și prin slovaca Všeobecná úverová banka, a fost Mandated Lead Arranger. ING Bank N.V. și subsidiara sa românească au intervenit ca Mandated Lead Arranger și Facility & Security Agent. Banca Transilvania, National Bank of Greece (Cyprus), Exim Banca Românească și Alpha Bank au completat sindicatul.
Nu este capital aventurier. Sunt unele dintre cele mai conservatoare, mai reglementate și mai constrânse de capital instituții din Europa. Și nu este vorba despre o simplă tatonare ele ancorează unul dintre cele mai mari proiecte hibride de energie regenerabilă de pe continent.
Așadar, de ce România și de ce acum?
Tranzacțiile nu sunt izolate. Sunt un tipar.
Ogrezeni este cea mai vizibilă tranzacție recentă, dar face parte dintr-un val de finanțări mult mai amplu.
În decembrie 2025, UniCredit a semnat un acord de finanțare a unui proiect în valoare de 40,5 milioane de euro cu Econergy Renewable Energy pentru proiectul solar Oradea de 87 MW, din nord-vestul României deja al doilea acord de project finance al băncii cu acest dezvoltator. Cu câteva zile mai devreme, UniCredit s-a alăturat și Garanti BBVA într-o facilitate non-recourse de până la 60 de milioane de euro pentru subsidiara DRI a DTEK, destinată finanțării proiectului Văcărești de 126 MWp. Iar în ianuarie 2026, Econergy a adăugat o facilitate Kommunalkredit de 31 de milioane de euro pentru proiectul fotovoltaic Ovidiu de 60 MW.
BERD, între timp, a trecut de la partener de politici publice la partener de bilanț. În noiembrie 2025, banca a structurat un pachet de finanțare de 192 de milioane de euro pentru proiectele solare ale Nofar Energy Slobozia, Corbii Mari și Iepurești II 531 MW de capacitate combinată. BERD a contribuit cu 64 de milioane de euro din cont propriu și a mobilizat încă 128 de milioane de euro de la creditori comerciali. În februarie 2026, BERD a urmat cu un împrumut senior garantat de 34 de milioane de euro către entități susținute de Scatec, alături de 34 de milioane de euro din partea Băncii Europene de Investiții și 17,5 milioane de euro din partea Băncii Comerciale Române, pentru primele proiecte solare ale Scatec în România.
Pe parcursul anului 2025, BERD a investit o sumă record de 955 de milioane de euro în România, în 37 de proiecte, în creștere puternică față de 707 milioane de euro în anul precedent, energia regenerabilă și stocarea fiind tema dominantă de creditare verde.
Când atât de multe bilanțuri converg într-un interval atât de scurt, merită să ne întrebăm ce văd ele.
Ce contează cu adevărat pentru creditorii conservatori
Echipele de project finance de la UniCredit, ING și Intesa nu aprobă facilități pentru că o țară este la modă. Le aprobă atunci când patru lucruri se aliniază: un mecanism stabil de venituri, un proces predictibil de autorizare, calitate reală a resursei și o piață credibilă de offtake pentru energie. România, în 2026, bifează toate cele patru iar acest lucru este neobișnuit în Europa, în acest moment.
1. Un regim de Contracte pentru Diferență care chiar funcționează
Schema bilaterală de CfD din România, concepută cu asistența tehnică a BERD și lansată în 2024, a făcut ceea ce majoritatea schemelor de sprijin pentru energia regenerabilă doar promit: s-a scalat rapid, fără să cedeze. Prima licitație a fost de peste trei ori suprasubscrisă pentru capacitatea solară. A doua licitație, finalizată în august 2025, a atribuit 2.751 MW de capacitate susținută prin CfD, ducând totalul combinat din primele două licitații ale României la 4,2 GW mult peste ținta de 3,5 GW stabilită prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Și prețurile de clearing au fost favorabile investitorilor. Runda din 2024 a generat prețuri medii ponderate de 65 EUR/MWh pentru eolian și 51 EUR/MWh pentru solar, confortabil sub plafoanele de 82 EUR/MWh, respectiv 78 EUR/MWh. Pentru un bancher de project finance, un CfD bilateral pe 15 ani este aproximativ cel mai apropiat lucru de o linie de venituri de calitate suverană în piețele europene de energie iar România are acum mii de megawați care beneficiază de un astfel de mecanism.
2. Un regim de autorizare care permite proiectelor să fie efectiv construite
Asociația Română a Industriei Fotovoltaice (RPIA) raportează că autorizarea proiectelor solare la scară utilitară în România durează acum între un an și jumătate și doi ani, una dintre cele mai scurte perioade din Uniunea Europeană. Pentru sistemele distribuite de până la 400 kW, aprobările se pot finaliza în aproximativ o lună. Într-o Europă în care întârzierile multianuale de planificare au devenit riscul dominant în ciclul de dezvoltare a regenerabilelor, acesta este un avantaj structural pe care creditorii îl includ în deciziile lor de credit.
3. Un ritm real de implementare
România a instalat 2,2 GW de capacitate solară nouă în 2025 al treilea an consecutiv de creștere depășind 7 GW de capacitate cumulată. Adăugările la scară utilitară aproape s-au dublat de la an la an, ajungând la 1,2 GW. RPIA estimează aproximativ 2,5 GW suplimentar în 2026 și consideră că țara este pe cale să depășească ținta sa de 10 GW solar pentru 2030. Analiștii de la Mordor Intelligence proiectează că piața solară din România va crește de la aproximativ 6,79 GW (echivalent USD) în 2025 la 15,31 GW până în 2031, un CAGR de 14,5%.
Aceasta nu este o piață care încearcă să pornească. Este o piață care încearcă să țină pasul cu ea însăși.
4. Calitatea resursei și a amplasamentului
Sudul României, unde este concentrată majoritatea noii rezerve de proiecte la scară utilitară, are unele dintre cele mai ridicate niveluri de iradiere solară din Europa Centrală și de Est. Combinați acest lucru cu terenuri dezvoltabile abundente, prețuri relativ stabile pe piața angro a energiei electrice și un angajament de renunțare la cărbune până în 2032, și economia de bază a generării începe să arate mai puțin ca un pariu de frontieră și mai mult ca o investiție de infrastructură.
De ce contează acest lucru dincolo de România
Câteva tipare merită menționate pentru oricine urmărește finanțarea energetică europeană.
În primul rând, structura de sindicat din tranzacția Ogrezeni devine tot mai des modelul standard. Coordonatorii internaționali (UniCredit, Intesa, ING) stau alături de creditori domestici puternici (Banca Transilvania, Exim Banca Românească) și de bănci de politici publice (BERD, BEI). Acest lucru distribuie riscul, construiește capacitate locală și permite ca tichete mai mari să fie închise Ogrezeni include chiar și o clauză de tip „accordion” de până la 79 de milioane de euro pentru extinderea ulterioară a BESS.
În al doilea rând, hibridizarea nu mai este un bonus; devine o condiție de finanțare. Tranzacția Ogrezeni combină 761 MWp fotovoltaici cu peste 1 GWh de stocare. Econergy adaugă un BESS de 68 MW la situl său din Oradea. Țintele de politică ale României prevăd explicit 5 GW de stocare a energiei până în 2030. Creditorii prețuiesc veniturile din flexibilitate alături de veniturile din CfD, iar proiectele care nu pot stivui ambele sunt din ce în ce mai des reprețuite sau restructurate.
În al treilea rând, cadrele de finanțare durabilă fac muncă reală de underwriting. Pachetul Ogrezeni al Enery a fost structurat în baza propriului Sustainable Financing Framework recent adoptat de companie. Acest tip de standardizare alinierea principiilor de green loan, a criteriilor Taxonomiei UE și a cerințelor ESG ale creditorilor de la bun început reduce frecarea în tranzacții și aduce mai mult capital instituțional la masă.
Perspectiva Momentum Energy
Ceea ce urmărim în România este o aliniere rară în piețele energetice europene: un cadru de politici care livrează, un regim de autorizare mai rapid decât cel al țărilor comparabile, o bază de resurse care justifică costul capitalului și un sindicat bancar dispus să pună bani reali pe masă, la scară.
Pentru dezvoltatori, mesajul este simplu. România a evoluat dintr-o piață oportunistă în care dezvoltatorii goneau după terenuri și puncte de conectare sperând că regulile vor recupera diferența într-o piață structurată, unde proiectele cu CfD-uri securizate, autorizare curată, design hibrid și planuri credibile de offtake primesc finanțare în condiții care, în urmă cu doar trei ani, ar fi fost greu de imaginat. Spațiul pentru rezerve pur speculative se îngustează. Spațiul pentru active bine structurate și finanțabile se lărgește.
Pentru investitori, lista creditorilor de la Ogrezeni este raportul de due diligence. Atunci când UniCredit, Intesa Sanpaolo, ING, Banca Transilvania, BERD și BEI ajung independent la aceeași concluzie în același moment, întrebarea nu mai este dacă energia solară din România este bancabilă. Întrebarea este care proiecte din pipeline-ul românesc îndeplinesc bara pe care aceste instituții o stabilesc acum și cât de repede pot dezvoltatorii să construiască la acest standard.
Ne așteptăm ca 2026 să fie anul în care acest fenomen se maturizează în continuare: mai multă capacitate cu CfD ajunge la închidere financiară, co-localizarea BESS devine standard, nu excepție, iar PPA-urile corporative se aprofundează pe măsură ce cadrul garanțiilor de origine este implementat complet. Valul de finanțare pe care îl vedem astăzi nu este vârful. Este fundația.
România nu este singurul loc din Europa în care se construiește energie solară la scară. Dar, în acest moment, este unul dintre puținele locuri în care fundamentele de reglementare, financiare și de resursă se mișcă toate în aceeași direcție în același timp. Cei mai conservatori creditori ai Europei au observat. Probabil că oricine este serios în privința alocării de capital în tranziția energetică europeană ar trebui să observe și el.
