Până la finalul lunii august 2026, Republica Moldova urmează să pună în funcțiune linia electrică Vulcănești-Chișinău, ultima verigă majoră care lipsea din rețeaua sa energetică. Pentru orice producător, trader sau dezvoltator de proiecte de stocare din România, această știre nu este doar un episod din presa energetică regională, ci un semnal clar de piață.
Ce se întâmplă, concret
Linia Vulcănești-Chișinău are aproximativ 157 de kilometri, peste 500 de piloni și funcționează la tensiunea de 400 kV. Construcția s-a încheiat, iar instalația se află acum în etapa finală de testare. Ministrul Energiei de la Chișinău, Dorin Junghietu, a confirmat în iulie că “toate lucrările au fost finalizate”, testarea și punerea sub tensiune fiind ultimele etape înainte de exploatarea comercială. Premierul Vasile Tofan a numit-o “linia independenței” și a exprimat intenția ca aceasta să fie pusă sub tensiune pe 27 august, chiar de Ziua Independenței Republicii Moldova.
Traseul pornește de la stația Vulcănești, din sudul Moldovei, unde ajunge energia importată prin interconexiunea deja existentă Isaccea-Vulcănești cu România, și se termină la Chișinău. Odată operațională, linia va putea transporta până la 630 MVA, adică peste jumătate din consumul de vârf al Moldovei, fără a mai depinde de tranzitul prin centrala de la Cuciurgan (MGRES), aflată în regiunea transnistreană și, până acum, principalul punct de vulnerabilitate energetică a țării vecine.
Proiectul nu este singular. Transelectrica are în lucru, în paralel, interconexiunea de 400 kV Suceava-Bălți și linia de 260 km Gădălin-Suceava, care închide inelul de 400 kV din nordul țării, iar OPCOM, brațul de piață al Transelectrica, discută posibilitatea de a deveni operator al pieței de energie electrică din Republica Moldova. Practic, aceste investiții pregătesc integrarea completă a Moldovei în rețeaua sincronă ENTSO-E și în arhitectura de piață pe care operatorii și traderii din România o folosesc deja zilnic.
De ce contează pentru piața din România
Sistemul energetic moldovenesc a fost multă vreme sinonim cu vulnerabilitatea: dependență de un singur coridor de tranzit, expunere la jocurile de putere din Transnistria și un consum acoperit în mare parte prin contracte bilaterale negociate ad-hoc. Bilanțul zilnic al Energocom pentru 9 august 2026 ilustrează bine acest lucru: din cei 9.209 MWh achiziționați în acea zi, aproximativ 66% au provenit din acorduri bilaterale de import și doar circa 2% au fost cumpărați prin bursa OPCOM și piața românească de mărfuri. Exact acest dezechilibru este ceea ce noua capacitate de interconectare urmărește să corecteze, iar energia flexibilă, tranzacționată pe bursă și produsă în România, are toate premisele să acopere acest gol.
Al doilea semnal important vine din partea regenerabilelor: operatorul de transport din Moldova derulează o licitație pentru până la 170 MW de proiecte eoliene noi, fiecare proiect fiind obligat să instaleze minimum 0,25 MWh de stocare pe fiecare MW instalat, susținută de contracte cu preț fix și o investiție estimată la 190 de milioane de euro. Oficialii moldoveni au recunoscut public că nevoia de capacitate de stocare rămâne “neacoperită” la nivel local, tocmai pentru că producția regenerabilă intermitentă nu are, deocamdată, unde să fie echilibrată eficient fără o interconectare mai puternică și fără capacități locale de stocare.
Puse cap la cap, aceste două informații, o piață care se deschide pe partea de tranzacționare și un deficit de stocare pe partea de active, conturează oportunitatea pentru jucătorii din România:
- Producătorii de energie câștigă acces la o piață vecină, dependentă în continuare de importuri, cu o creștere reală și măsurabilă a cererii, într-un moment în care piața internă devine tot mai aglomerată, iar orele cu preț negativ pe piața pentru ziua următoare (PZU) apar tot mai des.
- Traderii câștigă un nou coridor bilateral și, dacă discuțiile privind extinderea OPCOM în Moldova avansează, o relație directă cu un operator de piață care ar putea prelungi peste graniță mecanismele de tranzacționare deja familiare din România, în loc să impună o relație complet nouă.
- Dezvoltatorii de proiecte de stocare câștigă o piață care scoate deja la licitație capacități de stocare co-localizate cu proiecte eoliene și care recunoaște public că are nevoie de investiții externe pentru a le construi, exact în perioada în care pipeline-ul de proiecte BESS din România se extinde accelerat, iar dezvoltatorii caută următoarea piață în care să aplice această expertiză.
Ce rămâne de urmărit
Nimic din toate acestea nu este garantat sau imediat. Termenele de punere în funcțiune a liniei Vulcănești-Chișinău au mai fost amânate în trecut, așa că data de 27 august trebuie citită ca o intenție fermă, nu ca un fapt confirmat. Costul total al investiției nu a fost făcut public, condițiile de finanțare pentru licitația de stocare din Moldova urmează să fie clarificate după închiderea ofertelor, iar preluarea operării pieței de energie de către OPCOM se află încă în etapa de discuții și memorandumuri, nu într-un acord semnat. Nici capacitatea de rețea nu este nelimitată: cei 630 MVA de pe noua linie, alături de interconexiunea existentă Isaccea-Vulcănești și de viitorul coridor Suceava-Bălți, ridică semnificativ plafonul disponibil, dar nu elimină nevoia unei alocări atente a capacităților, pe măsură ce tot mai mulți jucători vor concura pentru drepturile de transport transfrontalier.
Perspectiva Momentum Energy
Citim acest episod ca pe începutul unei extinderi de piață reale, nu ca pe o simplă știre de infrastructură. Moldova este un sistem mic la scară regională, dar este un sistem cu dependență structurală de import, cu un deficit de stocare recunoscut oficial și cu un guvern care construiește activ infrastructura de transport și de piață necesară pentru a atrage capital și energie din afară. Pentru producătorii, traderii și dezvoltatorii de proiecte de stocare din România, care operează deja pe o piață internă unde supraproducția de la prânz și prețurile negative devin o normalitate, Moldova nu mai arată ca o piață secundară, ci ca următoarea destinație firească pentru capacitatea flexibilă. Vom urmări îndeaproape data de punere în funcțiune din august, rezultatul licitației pentru proiecte eoliene și de stocare, precum și ritmul integrării OPCOM-Moldova, și considerăm că România, prin poziția sa geografică, prin interconexiunile deja existente și prin profunzimea propriei baze de generare și stocare, este poziționată să fie principala poartă de acces pentru această creștere.
