În 2024, cea mai mare tranzacție de fuziuni și achiziții din România nu a fost o bancă, o companie de telecomunicații sau un lanț de retail. A fost un portofoliu de energie regenerabilă de 629 MW. Acest singur fapt spune multe despre direcția în care s-a îndreptat capitalul în Europa Centrală și de Est.
Iar acum să avansăm rapid până în 2026. Tranzacțiile continuă să se întâmple, posibil mai rapid ca niciodată, dar arată diferit. Schimbarea în privința a ceea ce se cumpără, și de către cine, spune o poveste clară despre următoarea etapă a tranziției energetice din regiune și despre locul României în centrul acesteia.
Reperul anului 2024: o tranzacție de portofoliu care a dat tonul
Piața de M&A a României a încheiat anul 2024 la aproximativ 6,6 miliarde de dolari (în jur de 6,3 miliarde de euro) valoare totală a tranzacțiilor. Tranzacția principală a fost vânzarea unui portofoliu de energie regenerabilă de 629 MW de către Evryo Group, fostul CEZ Romania, către compania greacă Public Power Corporation (PPC), pentru aproximativ 768 de milioane de dolari.
Acesta nu a fost un semnal izolat. Potrivit EY, sectorul energiei și utilităților a înregistrat o creștere de aproximativ 52 la sută de la an la an a volumului de tranzacții în 2024, impulsionată de dublarea activității în subsectorul energiei regenerabile, ajungând la 38 de tranzacții, față de 19 cu un an înainte. Alte tranzacții notabile din 2024 în domeniul regenerabilelor au inclus vânzarea de către compania suedeză OX2 a unui proiect eolian onshore de 99 MW către Nala Renewables, un joint venture între IFM Investors și Trafigura, pentru aproximativ 234 de milioane de dolari, precum și achiziția de către Premier Energy a parcului eolian Mihai Viteazu de 80 MW de la Iberdrola.
Un tipar a ieșit în evidență în datele din 2024. Investitorii strategici, adică jucători industriali și companii de utilități, mai degrabă decât fonduri pur financiare, au reprezentat aproximativ 91 la sută din volumul tranzacțiilor, cea mai mare cotă a lor în șase ani. Cu alte cuvinte, cumpărătorii au fost în mare parte companii care doreau să dețină și să opereze active energetice pe termen lung, nu doar să le tranzacționeze. Iar activele care au schimbat proprietarul au fost în mare parte capacități de generare operaționale sau aproape operaționale: parcuri eoliene și solare care produc megawați-oră chiar acum.
Valul din 2026: de la megawați la flexibilitate și certitudinea execuției
Piața din 2026 este în continuare activă, dar centrul de greutate s-a deplasat. Sunt vizibile trei schimbări.
În primul rând, stocarea a trecut de la periferie la centru. La sfârșitul anului 2025 și pe parcursul lui 2026, un șir de tranzacții cu baterii a definit piața. Premier Energy a achiziționat un sistem de baterii gata de construcție de 200 MW / 400 MWh în apropiere de Iași. Aukera a obținut 60 de milioane de euro în datorie pentru a construi o baterie autonomă de 250 MW / 500 MWh în Ialomița. Verbund adaugă baterii la activele sale eoliene din România. Întrebarea pe care o pun cumpărătorii nu mai este doar câți megawați produce un proiect, ci cât de flexibil îi poate livra.
În al doilea rând, activul fierbinte este cel hibrid. Solar plus stocare devine structura implicită, nu excepția. În 2026, Kraftfeld Energy a ajuns la închidere financiară pentru Măruntei-Vest, un proiect solar de 61 MWp cuplat cu o baterie de 100 MWh, atrăgând Vertex Energy ca partener de capital cu 49 la sută, cu finanțare de proiect din partea Kommunalkredit Austria. Așa cum a formulat o analiză de piață, România devine o piață solară condusă de stocare, în care proiectele care combină generarea pregătită pentru rețea, stocarea și o echipă de livrare credibilă atrag mai mult capital decât activele de dezvoltare autonome.
În al treilea rând, piața a devenit disciplinată în privința maturității. Acolo unde cumpărătorii din 2024 alergau după portofoliu de proiecte, cumpărătorii din 2026 evaluează certitudinea execuției. Consilierii juridici descriu piața regenerabilelor din România ca intrând într-o a treia fază: după oportunitate și apoi inflația portofoliului de proiecte, noua fază este disciplina. Un proiect care are doar un aviz de racordare la rețea nu mai este evaluat la fel ca un proiect care și-a asigurat autorizațiile, drepturile asupra terenului, actul de mediu și un contract de racordare semnat. Prima de preț din 2026 merge către proiectele care pot ajunge în mod credibil la operare comercială și pot genera venituri previzibile ulterior.
Cine cumpără de fapt Europa Centrală și de Est chiar acum
Lista cumpărătorilor dezvăluie strategia din spatele valului.
Marii jucători strategici europeni consolidează. ENGIE a convenit să achiziționeze un proiect eolian de 253,1 MW în Ialomița de la Greenvolt Power, o tranzacție care dublează capacitatea regenerabilă a ENGIE Romania la aproximativ 500 MW și sprijină ținta sa de a depăși 1 GW de capacitate regenerabilă și de stocare până în 2030. Esențial, acel proiect beneficiază de un Contract pentru Diferență pe 15 ani pentru o parte din capacitatea sa, oferind vizibilitate a veniturilor pe termen lung. Acesta este șablonul: un cumpărător strategic care achiziționează un activ contractat, aproape operațional, care se integrează într-un plan regional de dezvoltare.
În același timp, dezvoltatorii rotesc active pentru a recicla capitalul. Greenvolt a finalizat mai multe vânzări în România ca parte a unei strategii deliberate de a construi proiecte și apoi de a le vinde proprietarilor pe termen lung, eliberând capital pentru a dezvolta următorul val. Această predare de la dezvoltator către strateg devine ritmul pieței.
Iar capitalul este cu adevărat internațional. În cadrul tranzacțiilor recente cu regenerabile din România, cumpărătorii și finanțatorii au venit din Grecia (PPC), Franța (ENGIE), Austria (Verbund, Kommunalkredit), Portugalia (Greenvolt), Australia și domeniul global al materiilor prime (IFM și Trafigura prin Nala) și din alte părți. Datele EY au arătat în mod constant că Statele Unite, Austria, Germania, Franța și Țările de Jos se numără printre cele mai active surse de investiții străine. România nu este o poveste locală. Este un magnet pentru capitalul energetic transfrontalier.
De ce continuă România să atragă capitalul
Consecvența interesului investitorilor de-a lungul a două faze de piață foarte diferite este în sine cea mai puternică dovadă că atractivitatea României este structurală, nu o tendință trecătoare.
Resurse naturale solide. România are condiții eoliene și solare cu adevărat bune, în special în regiuni precum Dobrogea și sud-estul țării, motiv pentru care atât de multe dintre tranzacțiile eoliene de referință se concentrează acolo. Resursa bună înseamnă factori de capacitate ridicați, ceea ce înseamnă o economie mai bună a proiectelor.
Un cadru de politici în maturizare care reduce riscul veniturilor. Licitațiile Contractelor pentru Diferență din România au devenit o caracteristică centrală, acordând contracte pe termen lung care oferă proiectelor fluxuri de numerar previzibile. ENGIE a obținut 224 MW în a doua licitație CfD, iar proiectul eolian Greenvolt pe care l-a cumpărat venea cu un CfD pe 15 ani. Veniturile contractate sunt exact ceea ce vor să vadă cumpărătorii strategici și creditorii, iar România este tot mai capabilă să le ofere.
O rețea care are nevoie de flexibilitate, creând o piață de stocare. Dezvoltarea rapidă a regenerabilelor a creat congestie, reducerea producției și prețuri volatile, care, la rândul lor, creează argumentul comercial pentru baterii. România a asociat acest lucru cu sprijin activ, inclusiv o schemă de subvenții pentru stocare susținută de Fondul pentru Modernizare, ceea ce o face una dintre cele mai atractive piețe de stocare din regiune.
Lichiditate și o piață de ieșire funcțională. Poate cel mai important pentru investitori, România a demonstrat că activele pot fi dezvoltate, finanțate și vândute. Fluxul constant de tranzacții din 2024 până în 2026 dovedește că există cumpărători în fiecare etapă, de la dezvoltare la gata de construcție și până la operare. O piață din care poți ieși este o piață în care poți intra cu încredere.
Luate împreună, resursele solide, veniturile contractate prin CfD-uri, o nevoie reală de stocare și o piață de ieșire dovedită conturează un argument credibil potrivit căruia România nu doar participă la tranziția energetică din Europa Centrală și de Est, ci este una dintre principalele sale destinații pentru capital.
Perspectiva Momentum Energy
La Momentum Energy, interpretăm evoluția de la mega-tranzacția de portofoliu din 2024 la valul de stocare și active hibride din 2026 ca pe un semn al unei piețe în maturizare, nu în răcire.
Câteva aspecte ne atrag atenția. În primul rând, deplasarea către stocare și active hibride este pasul următor firesc și sănătos. O piață care a construit multă energie solară și eoliană trebuie, în cele din urmă, să rezolve problema momentului în care acea energie este disponibilă față de momentul în care este nevoie de ea, iar mișcarea capitalului către baterii și flexibilitate arată că România rezolvă exact această problemă. În al doilea rând, noua disciplină în privința certitudinii execuției este un semnal pozitiv, nu unul negativ. Cumpărătorii care plătesc o primă pentru proiecte autorizate, contractate și conectate efectiv la rețea reprezintă felul în care arată o piață serioasă și finanțabilă. În al treilea rând, profilul cumpărătorilor spune adevărata poveste. Când jucători strategici precum ENGIE și PPC consolidează active contractate, în timp ce dezvoltatorii rotesc capital către următorul portofoliu, ai un ecosistem funcțional cu actori în fiecare punct al lanțului valoric.
Lecția mai amplă este că întrebarea banilor inteligenți din Europa Centrală și de Est s-a schimbat. În 2024 era ce megawați să cumperi. În 2026 este ce active flexibile, contractate și livrabile să deții. România a răspuns la ambele întrebări mai bine decât majoritatea vecinilor săi, și de aceea capitalul continuă să sosească.
Pentru investitorii și dezvoltatorii care își planifică următoarea mișcare, concluzia este clară. Piața românească recompensează proiectele care sunt mature, contractate și pregătite pentru flexibilitate, și a demonstrat, de-a lungul mai multor cicluri, că oferă atât resursele pentru a construi, cât și lichiditatea pentru a ieși.
