Acum sase luni, majoritatea estimarilor de piata vedeau sectorul solar romanesc intrand intr-un ritm de crestere stabil si previzibil, dupa trei ani consecutivi de recorduri. Nu asta s-a intamplat. Romania a petrecut prima jumatate a lui 2026 doborand propriile recorduri de productie la fiecare cateva saptamani, a impins preturile la energie in teritoriu negativ la o scara nemaivazuta pana acum pe piata locala si a continuat sa adauge capacitate suficient de rapid incat tinta initiala pentru 2030 pare deja o stire veche. Pentru oricine urmareste investitiile in energie regenerabila din Europa Centrala si de Est, bilantul de la jumatatea anului din Romania nu este doar o actualizare de etapa, ci un semnal ca piata a intrat intr-o noua faza, cu riscuri si oportunitati diferite fata de cele pe care investitorii le modelau acum un an.
Bilantul primelor sase luni din 2026
Romania a adaugat aproximativ 1,5 GW de capacitate solara noua in primele sase luni din 2026, impartita aproape egal intre proiecte utility-scale (circa 800 MW) si instalatii ale prosumatorilor (o cantitate similara), conform Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA). Acest ritm pune tara pe drumul de a depasi recordul deja stabilit in 2025, de 2,2 pana la 2,5 GW de adaugiri anuale, care la randul lor au urmat celor 1,7 GW instalati in 2024. Capacitatea solara totala instalata a trecut deja de 7,6 GW.
Momentele de prima pagina au venit din partea retelei. Pe 19 iunie, productia solara dispecerizabila a atins un maxim istoric de 2,95 GW, acoperind 72% din consumul din retea si 49% din productia nationala in acel moment, cu o productie fotovoltaica totala (inclusiv prosumatori) de aproximativ 5 GW la pranz. Acest record a urmat unuia anterior, din 1 martie, cand o productie solara comerciala de 2.048 MW a declansat primele preturi negative pe piata zilei urmatoare din acest an. ANRE, autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei, a raportat ca doar prosumatorii au ajuns la 332.684 de conexiuni si aproximativ 3,8 GW de capacitate pana la finalul lunii aprilie, cu peste 10.000 de prosumatori noi intr-o singura luna, un ritm care a dus capacitatea descentralizata de pe acoperisuri peste intreaga flota de parcuri fotovoltaice de tip utility-scale a tarii.
De ce estimarile au fost depasite
O parte din explicatie tine de maturizarea simpla a pipeline-ului de proiecte. Directorul de politici publice al RPIA, Irene Mihai, a subliniat ca „proiectele autorizate in ultimii doi, trei ani sunt acum puse in functiune”, ceea ce inseamna ca o mare parte din cresterea din 2026 reflecta proiecte care au depasit blocajele de autorizare acumulate mai devreme in acest deceniu. O alta parte tine de o piata de contracte de vanzare a energiei care se maturizeaza cu adevarat: dezvoltatorii au semnat aproape 40 de contracte corporative de tip PPA in solar si eolian din 2022 incoace, reducand dependenta de o economie bazata exclusiv pe subventii. Iar o alta parte tine de reglementari care au eliminat discret frictiuni din piata, inclusiv decizia ANRE din iulie 2025 de a elimina dubla impozitare a energiei stocate, scutind energia ciclata de tarifele de transport si distributie.
Trei lucruri pe care orice investitor ar trebui sa le aiba pe birou pentru a doua jumatate a lui 2026
1. Un nou sistem formal de licitatie pentru capacitatea de retea tocmai a intrat in vigoare
Transelectrica, operatorul de transport si sistem, a inlocuit coada informala de racordare cu un sistem structurat, bazat pe licitatie, pentru proiectele de cel putin 5 MW, inclusiv extinderi de capacitate si adaugiri de stocare in baterii. Conform noului calendar, Transelectrica a publicat capacitatea disponibila pe regiuni la mijlocul lunii ianuarie, dezvoltatorii au depus cereri pana in februarie, preturile de pornire au fost stabilite pana la mijlocul lunii iunie, iar prima licitatie de capacitate conform noilor reguli a fost programata pentru 1 iulie. In functie de gradul de suprasubscriere din fiecare regiune, proiectele vor primi fie alocarea completa, fie o cota proportionala, fie vor fi amanate pentru anul urmator la un pret de pornire mai mare. Consultantii din industrie au numit acest sistem unul mai „modern, mai dur, mai corect si, in sfarsit, previzibil” decat cel anterior. Pentru investitori, acesta nu este un detaliu de reglementare secundar. El determina direct care proiecte din pipeline vor fi racordate la timp in a doua jumatate a anului si care vor fi amanate.
2. Preturile negative la energie nu mai sunt o exceptie
Pretul mediu pe piata zilei urmatoare in Romania in 2025 a fost de aproximativ 110 euro/MWh, cu o diferenta maxima zilnica de pret de 168 euro/MWh, una dintre cele mai mari din UE. In 2026, orele cu preturi negative au aparut deja atat in zilele lucratoare, cat si in weekend, iar preturile de la pranz, in perioadele de varf ale productiei solare, au coborat pana la aproximativ minus 7 pana la minus 10 euro/MWh, pentru ca apoi sa urce spre peste 280 euro/MWh seara, dupa ce productia solara scade. Aceasta volatilitate are doua fete. Asa cum a aratat Momentum Energy in propria analiza pe acest subiect, publicata mai devreme in acest an, „instabilitatea in sine este produsul” pentru investitorii sofisticati care combina solarul cu stocarea si optimizarea pe mai multe piete, DNV estimand un potential de venit anualizat din baterii de 120 pana la 180 euro pe kW de capacitate instalata, din arbitraj si servicii de sistem. Pentru un activ solar pur merchant, fara stocare sau fara un PPA bine structurat, aceeasi volatilitate reprezinta insa un risc real asupra fluxului de numerar, care trebuie inclus in orice analiza de finantare pentru a doua jumatate a anului.
3. Pipeline-ul de proiecte trece de la hartie la teren, iar stocarea ramane golul cel mai vizibil
A doua jumatate a lui 2026 va fi definita de proiecte care trec de la anunt la constructie efectiva. Dezvoltatorul austriac Enery a inceput constructia proiectului hibrid solar si de stocare Ogrezeni, de 761 MW, in judetul Giurgiu, o investitie de 460 de milioane de euro si unul dintre cele mai mari proiecte hibride de energie regenerabila din Europa, cu producatorul chinez LONGi sprijinind pipeline-ul mai larg al Enery din Romania, de 1,5 GW. OMV Petrom si CE Oltenia, companie de stat, au inceput instalarea panourilor la patru parcuri fotovoltaice insumand 550 MW in Oltenia, un proiect finantat in proportie de peste 70% prin Fondul de Modernizare al UE. Dezvoltatorul Rezolv Energy, sustinut de capital britanic, avanseaza catre inchiderea financiara a parcului solar Dama din judetul Arad, care, cu peste 1 GW, ar deveni cea mai mare centrala fotovoltaica din UE. Iar pe partea de stocare, BERD a sustinut proiectul de baterii Scornicesti, de 127 MW/254 MWh, dezvoltat de R.Power si Eiffel Investment Group, unul dintre primele sisteme independente de stocare la scara utility din Romania. Acest ultim aspect conteaza cel mai mult pentru pozitionarea in a doua jumatate a anului: guvernul Romaniei si-a propus o tinta de 5 GW de stocare in baterii pana la finalul lui 2026, insa capacitatea instalata ramane in zona sutelor de megawati, ceea ce inseamna ca decalajul dintre ambitie si livrare, la stocare, nu la productie, este locul unde se va decide a doua jumatate a anului.
Perspectiva Momentum Energy
Cifrele din primul semestru confirma ceva ce spunem de ceva vreme: Romania nu mai este o piata in care intrebarea interesanta este daca cresterea continua. Este o piata in care intrebarile interesante s-au mutat spre executie, mai exact accesul la retea, gestionarea riscului de pret si livrarea proiectelor de stocare. Noul sistem de licitatie al Transelectrica este o imbunatatire reala a predictibilitatii si ne asteptam sa recompenseze dezvoltatorii care au venit pregatiti cu documentatie tehnica si financiara solida, nu pe cei care s-au bazat pe o pozitie informala in coada de asteptare.
In privinta preturilor, continuam sa credem ca orele cu preturi negative sunt de acum o caracteristica structurala a pietei din Romania, nu o anomalie temporara, si ca investitorii care trateaza volatilitatea ca pe un element de design pentru activele hibride solar plus stocare vor avea performante mai bune decat cei care o trateaza doar ca pe un risc de acoperit. Propria noastra analiza asupra tendintei preturilor negative, publicata mai devreme in acest an, a ajuns la aceeasi concluzie, iar datele din primul semestru din 2026 nu ne-au schimbat perspectiva.
In privinta stocarii, vedem decalajul tot mai mare dintre tinta de 5 GW a Romaniei si baza actuala instalata drept cea mai investibila tema pentru a doua jumatate a lui 2026. Fundatia de reglementare, inclusiv eliminarea dublei impozitari pentru energia stocata si sprijinul continuu prin scheme de ajutor de stat, este deja pusa. Ceea ce lipseste este capitalul si ritmul de constructie, iar acesta este exact decalajul pe care ne concentram pentru restul anului.
