Pana acum cativa ani, cand se vorbea despre energia solara in Europa de Est, Romania aparea rar in prim plan, in umbra Poloniei, Greciei sau Bulgariei. Realitatea de pe teren a schimbat complet aceasta perceptie. Conform Asociatiei Romane a Industriei Fotovoltaice (RPIA), tara a incheiat anul 2025 cu peste 7 GW de capacitate solara instalata cumulat, dupa ce a adaugat 2,2 GW intr-un singur an. Directorul de politici publice al RPIA, Irene Mihai, a declarat ca Romania este acum pe cale sa depaseasca tinta de 10 GW pana in 2030 cu multi ani inainte de termen, cu inca aproximativ 2,5 GW de capacitate noua estimata doar pentru 2026.
Aceasta este vestea de prima pagina. Insa cifra care conteaza cu adevarat pentru orice investitor sau companie care isi construieste o strategie pe zece sau douazeci de ani se afla mai departe in timp: documentele oficiale de planificare energetica ale Romaniei indica o capacitate solara minima de 26 GW pana in anii 2040, mai mult decat dublul ambitiei initiale pentru 2030. Pentru fonduri de investitii cu orizont lung si companii strategice care se uita la piata din Romania, pragul de 10 GW confirma doar ca tara stie sa execute. Cifra de 26 GW este planul real.
De ce tinta pentru 2030 a devenit deja o intrebare depasita
Planul National Integrat in domeniul Energiei si Schimbarilor Climatice (PNIESC), actualizat si evaluat de Comisia Europeana, stabileste o tinta nationala de aproximativ 38,3% energie din surse regenerabile in consumul final brut de energie pana in 2030, alaturi de o dezvoltare solara initial gandita in jurul a 10 GW de capacitate totala, impartita intre segmentul utility-scale si cel al prosumatorilor in ultima actualizare. Variantele mai vechi ale planului vorbeau despre cifre combinate solar-eolian mai modeste, dar fiecare revizuire ulterioara a marit componenta solara, pe masura ce ritmul real de instalare a depasit constant estimarile.
Ritmul acesta de instalare este, de fapt, adevarata poveste. Capacitatea solara noua a crescut cu 308% in 2023 fata de 2022, apoi a continuat sa urce: 1,7 GW adaugati in 2024, 2,2 GW in 2025, iar 2026 se indreapta spre un nou an record, cu aproximativ 1,5 GW instalati doar in primele cinci luni. Trei ani consecutivi de crestere accelerata nu sunt semnul unui ciclu de subventii trecator, ci al unei piete care a trecut din faza incipienta in faza de maturizare, exact etapa in care capitalul cu orizont lung prefera de regula sa intre, pentru ca riscurile de reglementare si tehnice ale primilor ani au fost deja depasite.
Cifra de 26 GW, explicata
Noua Strategie Energetica Nationala a Romaniei (2025-2035, cu perspectiva pana in 2050, adoptata formal dupa aproximativ 17 ani fara o versiune actualizata) angajeaza tara la 24 GW de capacitate combinata eoliana si solara pana in 2035, o crestere de aproximativ cinci ori fata de nivelul din 2021. Separat, documentele de planificare sectoriala citate in presa de specialitate recenta plaseaza cifra specifica pentru solar la minimum 26 GW pana in anii 2040. Strategia mai larga vizeaza 40 GW de capacitate electrica totala instalata pana in 2035, dintre care 82,1% din surse regenerabile, si prevede ca energia regenerabila sa acopere 86% din consumul national pana in 2050, cu o productie de electricitate care depaseste 100% din cererea finala bruta.
Pentru o companie sau un fond care modeleaza durata de viata a unui activ pe 20 pana la 25 de ani, cifra pentru anii 2040 este reperul relevant, nu pragul din 2030. Un proiect finantat si conectat astazi va produce energie foarte probabil pana adanc in perioada descrisa de aceste tinte pe termen lung, ceea ce inseamna ca intrebarea corecta nu mai este „va atinge Romania 10 GW” (raspunsul pare deja clar), ci „are piata spatiul, capacitatea de retea si sprijinul de reglementare necesare pentru a continua sa creasca spre 26 GW si peste”.
Argumentul de infrastructura: retea, stocare si contracte de vanzare a energiei
Trei piese structurale sustin acest traseu de crestere pe termen lung.
Reteaua de transport.
Strategia Energetica Nationala prioritizeaza modernizarea retelei odata cu extinderea capacitatii de productie, cu eliminarea treptata a carbunelui pana in 2031 si noua capacitate nucleara incepand din 2029, ambele urmand sa justifice si sa sustina investitii continue in transport, din care beneficiaza si racordarea proiectelor solare.
Stocarea.
Transelectrica, operatorul de transport si sistem, estimeaza ca integrarea intregii capacitati regenerabile planificate va necesita intre 10 si 20 GWh de stocare pana in 2030. Capacitatea de baterii instalata a depasit deja pragul de 1 GWh si se apropie de 500 MW de putere, in crestere fata de 138 MW/269 MWh anterior, iar tinta de 2 GW de stocare din PNIESC este asteptata sa fie depasita pana la finalul lui 2026. Un program guvernamental dedicat, in valoare de 150 de milioane de euro, sustine in mod special proiectele de stocare stand-alone in baterii.
Contractele de vanzare si finantarea.
Schema de contracte pentru diferenta (CfD) a devenit un mecanism central de finantare pentru proiectele solare din Romania. A doua runda a licitatiei, sustinuta cu 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare al UE si cu implicarea BERD, a alocat 2.751 MW si a dus capacitatea cumulata sustinuta prin CfD la 4,2 GW, peste tinta initiala. Contractele corporative de achizitie de energie (PPA) se maturizeaza rapid: 2024 a fost descris de consultantii din piata drept un an record, cu de aproximativ trei ori mai multe tranzactii PPA semnate, la preturi situate in general intre 65 si 85 euro/MWh. Capitalul international este deja activ pe teren: Banca Europeana de Investitii (BEI) a alocat recent 34 de milioane de euro, parte a unui pachet de finantare de 121 de milioane de euro (alaturi de BERD si banca romaneasca BCR), pentru 190 MW de capacitate solara noua in Oltenia, dezvoltata de Scatec ASA, cu punere in functiune comerciala estimata pentru septembrie 2027.
Ce trebuie urmarit in continuare
Nimic din toate acestea nu transforma Romania intr-o piata fara riscuri, iar o strategie onesta pe termen lung trebuie sa tina cont si de aceste lacune.
Piata PPA, desi creste rapid, este descrisa de specialisti drept una inca emergenta: mecanismele de plafonare a preturilor pe segmentul reglementat descurajeaza unii cumparatori sa semneze contracte pe termen lung, iar absenta Romaniei din Association of Issuing Bodies complica piata garantiilor de origine, pe care multi cumparatori corporativi o cer astazi. Cozile la racordarea in retea si termenele de autorizare raman o plangere frecventa in randul dezvoltatorilor, chiar daca strategia de transport este in curs de modernizare. Iar tinta de 30,7% energie regenerabila in consumul final brut a fost semnalata de Comisia Europeana ca fiind sub cei 34% pe care formula proprie a UE i-ar sugera, o reamintire ca ambitia declarata si livrarea obligatorie nu inseamna intotdeauna acelasi lucru la Bruxelles.
Comparativ cu pietele vecine, cresterea de 308% inregistrata de Romania in 2023 a depasit atat Bulgaria, cat si Cehia, iar tara intra in acest deceniu cu un cadru CfD tot mai matur, sprijin din Fondul de Modernizare al UE si finantatori multilaterali (BEI, BERD) care deja garanteaza proiecte individuale, trei ingrediente pe care pietele vecine nu le au simultan, toate deodata.
O nota pentru companiile si proprietarii de teren din Romania
Dincolo de cifrele macro, aceasta crestere are o dimensiune foarte concreta pentru piata locala: cererea de teren pentru panouri solare a crescut constant, iar chiria pe teren pentru panouri solare a devenit o sursa de venit din ce in ce mai cautata pentru proprietarii din zonele cu potential solar bun, in special in sudul si sud-estul tarii. In paralel, companiile romanesti din industrie si retail au acces la un numar tot mai mare de contracte de tip PPA, care le permit sa isi fixeze costul cu energia pe termen lung, intr-o piata unde preturile de energie raman volatile. Cine se uita astazi la un proiect de tip parc fotovoltaic, fie ca este vorba de un teren agricol pus la dispozitie, fie de o investitie directa, intra intr-o piata care nu mai este la inceput, ci in plina faza de maturizare.
Perspectiva Momentum Energy
Citim datele in acelasi fel in care par sa le citeasca si cele mai recente fluxuri de capital din piata: tinta de 10 GW nu a fost niciodata cu adevarat sub semnul intrebarii si, in acest moment, are o relevanta redusa ca semnal de investitie. Ceea ce ar trebui sa stea la baza unei decizii serioase de alocare de capital este traiectoria catre 26 GW pana in anii 2040, pentru ca ea presupune o piata care continua sa se dezvolte inca cel putin cincisprezece ani, sustinuta de o strategie nationala care leaga cresterea productiei de modernizarea retelei, dezvoltarea stocarii si o piata de contracte de vanzare tot mai matura, nu doar de programe de subventii.
Nu am descrie Romania drept o piata fara riscuri si consideram ca orice investitor ar trebui sa ia in calcul dificultatile de crestere ale pietei PPA si blocajele de retea semnalate in continuare de dezvoltatori. Insa pentru fondurile si companiile care isi construiesc o teza pe zece ani, nu doar pe un singur ciclu de licitatii, Romania ofera in acest moment o combinatie greu de gasit in alta parte in regiune: o executie dovedita fata de o tinta ambitioasa pe termen scurt, o cifra de planificare pe termen lung credibila si mult mai mare in spate, si capital multilateral deja prezent, care valideaza teza de finantare. Aceasta combinatie este motivul pentru care continuam sa privim Romania drept una dintre cele mai atractive piete solare cu orizont lung din Europa, nu in ciuda amplorii ambitiei de 26 GW, ci tocmai datorita ei.
