Pentru România, războiul care implică Iranul și perturbările severe din jurul Strâmtorii Hormuz nu sunt evenimente geopolitice îndepărtate. Ele sunt deja vizibile în sistemul energetic din care Europa cumpără zilnic: prețurile petrolului au crescut, piețele de gaze s-au tensionat, riscurile din transportul maritim au crescut brusc, iar factorii de decizie politică se mișcă pentru a proteja aprovizionarea. În acest context, baza solară în creștere a României arată mai puțin ca o poveste climatică pe termen lung și mai mult ca un activ actual de securitate energetică.
Ce se întâmplă acum
Conflictul care a început la 28 februarie 2026 a perturbat în mod semnificativ fluxurile de petrol prin Hormuz. AIE a declarat că volumele exportate de țiței și produse rafinate sunt acum sub 10% din nivelurile de dinaintea conflictului, iar țările membre au aprobat o eliberare de urgență de 400 de milioane de barili din rezerve cea mai mare eliberare coordonată din istoria agenției.
În același timp, mesajele oficiale de la Teheran au fost contradictorii. La 12 martie 2026, noul lider suprem al Iranului a spus că Strâmtoarea Hormuz ar trebui să rămână închisă, în timp ce ambasadorul Iranului la ONU a afirmat că Teheranul nu intenționează să o închidă. Chiar și așa, Reuters a relatat că traficul a scăzut puternic, petrolierele au rămas ancorate, iar asigurătorii au descris situația drept o „închidere de facto”, determinată de percepția amenințării și de atacurile asupra navelor.
Reacția pieței a fost imediată:
Brent a atins în această săptămână 119,50 dolari pe baril înainte de a se retrage ușor, dar a rămas la un nivel ridicat pe 12 martie.
Prețul de referință al gazului în Europa a crescut cu aproape 50% de când conflictul a restrâns aprovizionarea cu GNL.
AIE a descris situația drept cea mai mare perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie.
De ce contează atât de mult Hormuz
Strâmtoarea Hormuz nu este doar o altă rută pe hartă. Ea rămâne unul dintre cele mai critice puncte de strangulare energetică din lume.
În 2025, aproximativ 20 de milioane de barili pe zi de țiței și produse petroliere au tranzitat Strâmtoarea adică aproximativ 25% din comerțul mondial maritim cu petrol.
Peste 112 miliarde de metri cubi de GNL au tranzitat de asemenea Hormuz în 2025, echivalentul a aproape 20% din comerțul mondial cu GNL.
Petrolul are doar opțiuni limitate de ocolire: AIE estimează doar 3,5 până la 5,5 milioane de barili pe zi capacitate alternativă de transport prin conducte. Pentru GNL-ul din Qatar și Emiratele Arabe Unite, AIE spune că, în mod efectiv, nu există rute alternative de export către piața globală.
De aceea, chiar și o perturbare parțială în Hormuz devine rapid un eveniment global de preț. Problema nu ține doar de aprovizionarea fizică; ține și de transport, asigurări, rerutare și pierderea flexibilității în întregul sistem.
Ce vede deja Europa
Europa nu este cel mai mare cumpărător direct de GNL care trece prin Hormuz, dar rămâne foarte expusă prin formarea prețurilor și prin nevoile de umplere a depozitelor.
Reuters relatează că Europa are nevoie de aproximativ 700 de transporturi de GNL, adică 67 miliarde de metri cubi, pentru a-și reumple depozitele în această vară cu aproximativ 180 de transporturi mai mult decât anul trecut.
Se estimează că depozitele europene de gaze vor ajunge la sfârșitul lunii martie la doar 22%–27% grad de umplere, față de o medie pe cinci ani de aproximativ 41%.
Comisia Europeană pregătește deja relaxarea regulilor de autorizare pentru gaze, pentru a evita întârzierile livrărilor într-un moment de vulnerabilitate.
Acesta este punctul important pentru industrie: sistemul energetic al Europei transmite încă foarte rapid șocurile legate de combustibilii importați. Chiar și atunci când perturbarea are loc departe de UE, efectele sale se văd în gaze, electricitate, logistică și costuri de hedging în întreaga regiune.
De ce contează acest lucru în mod specific pentru România
România face parte din această piață europeană, deci nu este izolată de șocurile globale ale prețurilor la combustibili. Dar intră și în această perioadă cu o platformă solară internă mai puternică decât avea chiar și acum un an.
România a adăugat 2,2 GW de energie solară în 2025, ducând capacitatea totală instalată la peste 7 GW.
Primele două licitații CfD ale țării au atribuit în total 4,2 GW de capacitate regenerabilă, peste ținta națională de 3,5 GW.
În a doua licitație, ofertele pentru solar fotovoltaic au fost raportate la valori de până la 35 €/MWh, subliniind competitivitatea noii capacități solare din România.
Comisia Europeană a aprobat, de asemenea, o schemă românească de sprijin de 150 de milioane de euro pentru stocarea energiei electrice, menită să adauge cel puțin 2.174 MWh de nouă capacitate de stocare.
Cea mai recentă publicație Eurostat din 2026 privind energia arată, de asemenea, că gazul natural a reprezentat 36% din producția internă de energie a României în 2024, în timp ce țițeiul a reprezentat 13%. Acest lucru contează pentru că mixul energetic al României este încă legat de hidrocarburi, dar arată și importanța extinderii surselor interne de electricitate care nu depind de rutele globale de transport al combustibililor.
De ce energia solară pare mai strategică în această piață
Aici argumentul tehnic devine mai clar.
Odată ce un activ solar este instalat, producția sa nu depinde de transporturi de combustibil din import, de asigurări maritime sau de puncte de strangulare maritime. Asta nu face ca energia solară să fie „fără riscuri” proiectele depind în continuare de accesul la rețea, echilibrare, stocare și disciplină de capital dar reduce expunerea directă la tipul de șoc pe piața combustibililor pe care lumea îl trăiește chiar acum. Acesta este un avantaj structural, nu un slogan.
Tendința europeană mai largă susține această concluzie:
Energia eoliană și solară au generat 30% din electricitatea UE în 2025, depășind pentru prima dată combustibilii fosili, care au avut 29%.
Reuters relatează, de asemenea, că implementarea bateriilor în UE a crescut cu 45% în 2025, ajungând la 27,1 GWh, ceea ce arată că piața construiește deja flexibilitatea necesară pentru a integra mai multă electricitate din surse regenerabile.
Pentru România, mesajul strategic este simplu: într-o piață destabilizată de riscul combustibililor importați, mai multă producție solară internă combinată cu stocare și modernizări ale rețelei înseamnă mai multă stabilitate a prețurilor, mai multă reziliență și mai puțină sensibilitate la evenimente din puncte de strangulare aflate la mare distanță. Acest lucru nu este ipotetic; este exact lecția pe care condițiile actuale de piață o întăresc.
Concluzie
Actualul război cu Iranul și perturbările din jurul Hormuzului remodelează deja piețele energetice prin prețuri mai mari, încredere mai scăzută în transportul maritim și un echilibru mai tensionat al gazelor. Pentru Europa, episodul este încă un semnal că securitatea energetică nu ține doar de accesul la combustibil ci și de cât de mult depinde sistemul tău energetic, în primul rând, de fluxuri importate și volatile. Pentru România, acest lucru face din energia solară mai mult decât o tehnologie de decarbonizare. În piața actuală, ea este și un instrument strategic de protecție.
Surse
- Reuters, „World faces largest-ever oil supply disruption on Middle East war, IEA says”, 12 martie 2026.
- AIE, „IEA Member countries to carry out largest ever oil stock release amid market disruptions from Middle East conflict”, 11 martie 2026.
- AIE, „Strait of Hormuz – Oil security and emergency response”, actualizat în februarie 2026.
- Reuters, „Iran not going to close Strait of Hormuz, Iran UN envoy says”, 12 martie 2026.
- Reuters, „Iran’s Supreme Leader Mojtaba Khamenei says Strait of Hormuz should remain shut”, 12 martie 2026.
- Reuters, „Iran conflict disrupts global shipping as tankers are stranded, damaged”, 2 martie 2026.
- Reuters, „Europe faces gas storage scramble as Iran conflict tightens supply”, 5 martie 2026.
- Reuters, „EU to soften gas authorisation rules to help secure supplies, diplomats say”, 12 martie 2026.
- Reuters, „Wind and solar overtake fossil fuels in EU power supply”, 21 ianuarie 2026.
- Reuters, „Europe’s swelling wave of battery installations set to hit barriers”, 26 februarie 2026.
- Eurostat, „Energy in Europe – ediția 2026”, publicată în martie 2026.
- pv magazine, „Romania installs 2.2 GW of solar in 2025”, 14 ianuarie 2026.
- BERD, „With EBRD support, Romania delivers second successful renewable energy auction”, 21 august 2025.
- Comisia Europeană, „Commission approves €150 million Romanian State aid scheme for electricity storage”, martie 2026.
