Timp de aproape un deceniu, sintagma „energie solară la scară utilitară” în Europa s-a oprit discret undeva la câteva sute de megawați. Un parc de 150 MW ajungea pe prima pagină a ziarelor naționale. Un proiect de 300 MW devenea subiect de discuție la nivel continental. Apoi a apărut România.
În aproximativ trei ani, trei amplasamente din România au rescris limita superioară a ceea ce poate însemna un singur proiect solar pe acest continent. Rătești a stabilit primul reper. Ogrezeni l-a împins în zona hibridă, ancorată în stocare. Iar Dama Solar este pe cale să devină cea mai mare centrală fotovoltaică din Europa, exceptând Turcia. Împreună, ele spun o poveste despre direcția în care se mută centrul de greutate al energiei solare europene și despre motivul pentru care atât de mult capital inteligent se îndreaptă spre est.
Rătești: proiectul care a resetat punctul de pornire
Când parcul solar Rătești din județul Argeș, la nord-vest de București, a intrat în operare comercială în 2023, a devenit cea mai mare centrală solară funcțională din România. Cifrele care păreau enorme atunci se citesc acum ca un simplu punct de plecare: 155 MW capacitate, aproximativ 170 de hectare, circa 135.000 de panouri și o producție anuală estimată de 220 GWh, suficientă pentru a acoperi consumul a peste 100.000 de gospodării.
Construit de dezvoltatorii israelieni Econergy și Nofar Energy pentru circa 102 milioane de euro, Rătești a fost dovada conceptului. În octombrie 2025, Econergy a făcut pasul spre preluarea controlului integral, acceptând să răscumpere participația de 50 la sută a Nofar pentru 45,6 milioane de euro și anunțând planuri de a adăuga un sistem de stocare a energiei în baterii (BESS) de 120 MW, printr-o investiție suplimentară de 32 de milioane de euro. Acest ultim detaliu contează mai mult decât pare la prima vedere. Povestea energiei solare din România nu mai este doar despre producție. Este despre producție plus stocare, funcționând ca un singur activ.
Ogrezeni: scara utilitară devine un sistem hibrid
Dacă Rătești a definit punctul de pornire, proiectul Ogrezeni, cunoscut și sub numele de Baboia Solar Plant, din județul Giurgiu, a redefinit arhitectura. Dezvoltat de compania austriacă Enery și construit de antreprenorul EPC românesc ENEVO Group, proiectul are o capacitate instalată de 534 MW în curent alternativ și 750 MW în curent continuu, pentru o valoare fotovoltaică combinată de 761 MWp.
Ceea ce îl diferențiază este sistemul integrat de stocare în baterii, dimensionat la 534 MW cu o capacitate de stocare de peste 1 GWh. Aceasta este energie solară la scară utilitară gândită din temelii ca activ de echilibrare, capabil să mute energia către orele în care rețeaua are cu adevărat nevoie de ea. Enery, care și-a obținut avizul de racordare la rețea încă din 2023, prezintă bateriile ca element standard în întregul său portofoliu din România, nu ca o opțiune suplimentară. Conducerea ENEVO a descris Ogrezeni drept un proiect de referință la scară utilitară pentru securitatea energetică națională și a subliniat faptul că un antreprenor românesc realizează o lucrare de această complexitate. Punerea în funcțiune este vizată pentru vara anului 2027, în cadrul unei investiții estimate la peste 460 de milioane de euro.
Dama Solar: noul plafon european
Apoi este Dama Solar, proiectul care transformă o poveste de succes regională într-un titlu de presă continental. Situat pe teritoriul comunelor Pilu și Grăniceri din județul Arad, aproape de granița cu Ungaria, și dezvoltat de Rezolv Energy împreună cu Monsson, Dama Solar se întinde pe aproximativ 1.064 de hectare.
Anvergura sa continuă să crească. Documentația actualizată a ridicat capacitatea de vârf propusă până la 1,3 GW, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare făcând referire la o valoare de 1,24 GW (1.238,9 MWp în curent continuu) în timp ce analizează acordarea unui împrumut pentru proiect. La această dimensiune, Dama Solar depășește proiectul Fernando Pessoa al Iberdrola din Portugalia, de 1,2 GW, care s-a confruntat cu dispute privind avizele și impactul de mediu, ceea ce face din amplasamentul românesc cea mai mare centrală fotovoltaică planificată din Europa, în afara Turciei. Pentru context, cel mai mare parc solar funcțional din Europa în prezent, Witznitz din estul Germaniei, are 650 MW capacitate de vârf.
Centrala se va racorda la rețeaua de transport de 400 kV printr-un cablu subteran de aproximativ 3,5 kilometri și este însoțită de un sistem de stocare în baterii planificat de 500 MW. Rezolv a câștigat contracte pentru diferență pentru 520 MW din proiect la licitația de energie regenerabilă din România, a împărțit construcția în trei unități ce urmează să fie puse în funcțiune succesiv și estimează demararea lucrărilor la mijlocul anului 2026, cu finalizare în aproximativ doi ani și jumătate, ceea ce indică începutul anului 2029. Reducerea anuală a emisiilor de dioxid de carbon este estimată la circa 619.000 de tone, iar dezvoltatorul s-a angajat să amenajeze o rezervație naturală de 82 de hectare pe amplasament, prezentată ca unul dintre primele și cele mai mari proiecte private de restaurare a naturii din Europa de Sud-Est, legate de un parc solar.
De ce au ajuns aceste trei amplasamente în România
Ar fi ușor să tratăm trei proiecte uriașe drept o coincidență. Dovezile sugerează contrariul. Mai mulți factori structurali au făcut din România o potrivire neobișnuit de bună pentru energia solară la această scară.
Un mecanism de sprijin credibil și bine finanțat. Schema de Contracte pentru Diferență din România, dezvoltată cu sprijinul BERD și finanțată prin Fondul de Modernizare al UE, a derulat două licitații care au alocat împreună aproximativ 4,2 GW de capacitate, depășind ținta de 3,5 GW din Planul Național de Redresare și Reziliență al țării. Numai a doua rundă a atras oferte de peste 5.500 MW, cu prețuri la energia solară de până la 35 de euro pe MWh. Aceasta este competitivitate reală, nu dependență de subvenții.
O bancabilitate pe care creditorii o recunosc. Prezența BERD, a BEI, a IFC și a marilor bănci comerciale în tranzacțiile românești din domeniul solar și al stocării semnalează că aceste proiecte trec de verificările internaționale de due diligence. Stabilitatea veniturilor asigurată prin CfD este exact ceea ce le permite creditorilor să finanțeze active de ordinul gigawaților.
O cerere reală și în creștere. Acordurile de cumpărare a energiei pe termen lung (PPA) cu companii ancorează noua capacitate, iar marii consumatori de electricitate, inclusiv operatorii de centre de date, sunt tot mai atrași de o piață în care energia curată este atât abundentă, cât și asigurată contractual. O evaluare situează piața solară din România pe o traiectorie care urcă de la circa 6,8 GW în 2025 spre peste 15 GW până în 2031.
O direcție de politică aliniată cu UE. Cu un obiectiv național ca regenerabilele să atingă 38,3 la sută din consum până în 2030 și cu un cadru de utilizare duală care permite acum agriculturii și energiei solare să împartă pajiștile, mediul de reglementare se îndreaptă spre facilitarea scării, nu spre limitarea ei.
Obiectivitatea cere să numim și frecările. Congestia rețelei este o constrângere reală, iar România a înăsprit regulile de racordare, inclusiv garanții financiare și o trecere spre licitarea capacității de conectare. Unele proiecte mari s-au blocat sau au fost anulate din cauza incertitudinilor juridice și de avizare, iar Dama Solar însuși s-a confruntat cu plângeri legate de mediu în timpul dezvoltării. Piața trece de la o fază de inflație a portofoliilor spre una de disciplină, în care proiectele câștigătoare sunt cele unde terenul, avizele, accesul la rețea, finanțarea și contractele de vânzare se aliniază. Semnalul încurajator este că Rătești, Ogrezeni și Dama Solar trec în mare măsură de aceste praguri, în loc să se împiedice de ele.
Perspectiva Momentum Energy
Ceea ce ne impresionează cel mai mult nu este vreo cifră individuală de megawați. Este traiectoria. În mai puțin de trei ani, România a trecut de la a celebra primul său parc de 155 MW la a găzdui cea mai mare centrală fotovoltaică planificată din Europa, și a făcut acest lucru transformând stocarea în baterii în regulă, nu în excepție. Această combinație, producție mare cuplată strâns cu stocare mare, este versiunea de „scară utilitară” pe care restul Europei va trebui tot mai mult să o egaleze.
Citim aceste trei amplasamente ca pe un singur semnal. O țară devine o destinație serioasă pentru capitalul din energie atunci când politica, finanțarea și cererea se susțin reciproc, iar România a ajuns în acest punct. Cadrul CfD oferă certitudinea veniturilor, creditorii internaționali validează riscul, iar cumpărătorii corporativi și industriali concurează pentru producție. Pentru dezvoltatorii, investitorii și cumpărătorii care cântăresc unde să se angajeze în Europa Centrală și de Sud-Est, argumentul pentru România nu mai este o aspirație. Se toarnă în beton, câte un proiect de clasă gigawatt pe rând.
Avertismentul onest ține de execuție. Consolidarea rețelei, claritatea avizării și încrederea comunităților vor decide câte dintre următoarele proiecte de dimensiunea Dama vor ajunge efectiv la operare comercială. Dar dacă întrebarea este unde se scrie noua definiție europeană a scării utilitare, răspunsul, deocamdată, se scrie în limba română.
